Judecătoarea Svetlana Tizu, achitată în „Dosarul magistratelor” pentru corupție, a primit un „NU” de la membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în ședința de marți, 16 ianuarie curent. Mai exact, cererea depusă de magistrată, privind retragerea unui act administrativ individual defavorabil emis de CSM, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Anticoruptie.md scrie că ar fi vorba de decizia din 24 octombrie 2023, prin care CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Anticoruptie.md, în luna octombrie 2023, judecătoarea Svetlana Tizu, care a figurat în Dosarul magistratelor, dar a fost achitată, a scăpat de suspendarea din funcție și a revenit la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. O decizie în acest sens a fost aprobată în data de 10 octombrie, de către CSM.

Două săptămâni mai târziu însă, CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție, după ce membrii CSM i-au adresat mai multe întrebări privind cazul de corupție în care a fost vizată. Decizia a fost aprobată cu două voturi pro și cinci contra.

În luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de strămutare a cauzei, în care magistrata solicită toate plățile salariale pe care le-a ratat în perioada suspendării din funcție, dar și anularea actului administrativ individual nefavorabil, semnat de președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan. Așa cum a fost implicată în dosarul scandalos în anul 2019, iar suspendarea a fost anulată în 2023, Tizu ar putea pretinde la plata salariilor ratate pentru aproximativ patru ani. Procedura în contencios administrativ este îndreptată împotriva Judecătoriei Chișinău, iar magistrații instanței de apel au hotărât că examinarea cauzei de către altă instanță are elimina orice suspicini, astfel că dosarul a fost transmis Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Dosarul magistratelor, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019. Potrivit procurorilor Anticorupție, cele cinci judecătoare ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare.

La 17 martie 2021, toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor” – Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza – au fost achitate după ce s-a constatat inexistența faptei infracțiunii, iar în iunie 2021, Curtea de Apel Comrat a menținut hotărârea instanței de fond.

#CSM #magistrat #Svetlana Tizu

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.