OMV Petrom România a dat că volumele de gaze pe care le importă din Turcia în baza contractului cu BOTAȘ nu provin din Rusia, spune ministrul de resort, Sebastian Burduja. Turcia aduce gaze din mai multe surse: Rusia, Iran, Azerbaidjan. Însă, odată ajuns în conducte, gazul din diverse proveniențe se amestecă și este imposibil de testat din ce sursă provine. O analiză realizată de Politico.eu în noiembrie 2023 arată că gazele pe care le exportă Turcia către România, Bulgaria și Ungaria cel mai probabil provin din Rusia, întrucât doar așa se explică prețurile foarte mici.

Într-o emisiune la Euronews România, ministrul Energiei al României, Sebastian Burduja, a fost întrebat de ce România importă gaze, deși are depozitele pline.

„Sunt calcule pur comerciale ale furnizorilor și, în funcție de prețurile dinamice, poți să ai anumite situații, așa cum s-a și întâmplat, în care să extragi din depozite este mai scump decât să imporți. Ce ar fi important de spus este că există furnizori, cum ar fi OMV Petrom, care are un contract cu BOTAȘ (compania națională de petrol și gaze din Turcia – n.r.), din Turcia, dar în contract compania OMV Petrom ne-a asigurat că există o clauză care spune că nu este gaz rusesc. Deci în România nu intră nicio moleculă de gaz rusesc, astăzi, în baza angajamentului acestor companii. Este angajamentul scris în corespondența pe care am avut-o cu această companie că nu se pune problema unor importuri de gaz rusesc. BOTAȘ importă gaz și din Azerbaidjan, e foarte posibil ca gazul pe care îl livrează OMV-ului să fie gaz azer”, a precizat Burduja.

Unul din furnizorii BOTAȘ este Gazprom, care livrează gaze din Rusia în Turcia prin conducta TurkStream. Alte surse de unde aduce gaze compania turcă sunt Iran, Azerbaidjan, dar și gazele lichefiate care sunt aduse în porturi. Însă, odată ajuns în Turcia, este imposibil de testat ce proveniență au respectivele molecule de gaz.

Gazul care vine din Turcia este suspect de ieftin

O analiză realizată de Politico în noiembrie 2023 arată că, cel mai probabil, gazele provenite de la BOTAȘ și exportate către România, Bulgaria și Ungaria sunt de la Gazprom, întrucât doar așa se explică prețul foarte mic. Publicația se referă la prețul la care gazul din Turcia se vinde pe bursa din Bulgaria.

„Nu există niciun alt producător de gaze, cu excepția Moscovei, care să poată vinde gaze la un asemenea preț pe care îl vedem la bursa din Bulgaria, care are un preț substanțial mai mic decât cel de pe piața europeană”, spune Aura Săbăduș, senior analist la compania de consultanță ICIS.

„Nu putem testa dacă este sau nu gaz rusesc”, arată, la rândul său, Delyan Dobrev, șeful comisiei de energie din Parlamentul bulgar. „BOTAȘ poate cumpăra mai mult gaz rusesc și îl poate vinde în Bulgaria cu documente care îi atestă o altă origine, pentru că ei au amestecuri de gaze diferite în Turcia”.

HotNews.ro a cerut un punct de vedere companiei OMV Petrom încă de acum o săptămână pe tema provenienței gazelor pe care le importă, însă compania nu a răspuns până acum.

OMV Petrom a semnat toamna trecută un contract cu BOTAȘ, compania de gaze din Turcia, prin care compania românească poate importa până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi din Turcia, în perioada 1 octombrie 2023 – 31 martie 2025. Pe an, importurile din Turcia vor însuma aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi, potrivit Reuters.

Acordul mai include dezvoltarea cooperării în sectorul tradingului de gaze, precum și în cel al producției, transportului și stocării de energie verde, arată un comunicat al BOTAȘ. Acesta este ultimul dintr-o serie de acorduri similare între Turcia și țările vecine. În lunile anterioare, BOTAS a încheiat parteneriate cu Grecia, Bulgaria și Ungaria.

OMV Petrom a transmis, într-un comunicat din 27 septembrie 2023, că principala piață de destinație a gazelor este România.

Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze și Energie: „Gazele naturale sunt esențiale pentru o tranziție energetică de succes. Prin contractul semnat cu BOTAŞ asigurăm accesul la o nouă sursă de gaze naturale pentru România și contribuim la consolidarea aprovizionării cu energie a țării. În plus, memorandumul va permite diversificarea accesului la GNL al României”.

Gazele urmează sa fie livrate în afara Turciei, în punctul Malkoclar/Strandja. Totodată, cele două companii își vor extinde colaborarea prin intermediul unui memorandum de înțelegere în domeniul gazelor naturale lichefiate, mai spune Petrom.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #petrom Romania #Romania #Rusia #turcia

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.