Deputatul Gaik Vartanean, membru al partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN) a prezentat miercuri, 17 ianuarie, două proiecte de legi, care vizează îmbunătățirea vieții locuitorilor din Chișinău și întregii țări. Aceste propuneri legislative abordează aspecte cruciale privind reforma finanțelor publice locale.

Potrivit deputatului, primul proiect de lege se concentrează pe alocarea de resurse financiare la nivel național pentru două servicii esențiale: grupuri „after-school” în fiecare școală din țară și asistenți personali în fiecare oraș și localitate din Republica Moldova.

„Fiecare părinte, fiecare familie trebuie să aibă posibilitatea de a-și trimite copilul la o grupă de zi extinsă, indiferent unde locuiește – la Drochia, la Bălți, la Chișinău, la Dondușeni sau la Cahul. De aceea, suntem pentru ca acest serviciu să fie acoperit din bugetul de stat pe întreg teritoriul țării. Totodată, serviciul de asistenți personali era finanțat de la bugetul de stat până în acest an. Dar pentru că PAS a reformat recent sistemul de asistență socială, pentru că partidul de guvernământ a închis practic fondul de susținere a populației din care era finanțat sistemul de protecție socială a asistenților personali – astăzi autoritățile centrale au privat Chișinăul de acest serviciu”, a menționat deputatul Gaik Vartanean.

Parlamentarul a condamnat măsura prin care Guvernul a pus pe umerii Chișinăului finanțarea asistenților personali și a grupelor extinse.

„Autoritățile au scumpit resursele energetice fără să ofere un suport financiar instituțiilor din municipiul Chișinău. În rezultat Capitala a cheltuit peste 300 mln lei pentru acoperirea tarifului. Apoi Guvernul a majorat cu 1300 de lei salariul funcționarilor, dar nu a oferit niciun ban. Pentru asta primăria a suportat alte cheltuieli în mărime de 300 mln lei. Apoi autoritățile au refuzat să ajusteze tariful la apă și canalizare în Chișinău. Pentru a salva Capitala de la un colaps, Primăria a mai tăiat alte 600 mln din buget și le-a alocat S.A. „Apă-Canal”. Dacă mai adăugăm cu Guvernul nu a oferit niciun suport Chișinăului în criza COVID și cea a refugiaților, prejudiciul total adus bugetului municipal trece de 1,3 mlrd lei”, a precizat Gaik Vartanean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputatul Gaik Vartanean a mai anunțat un proiect de lege. Acesta vizează reforma finanțelor publice locale și restabilirea echității în distribuirea resurselor financiare către municipiul Chișinău.

„În prezent, Chișinăul transferă la bugetul de stat 23 de mlrd de lei și doar doar 13% (2,8 mlrd) din această sumă revin la bugetul municipal, restul sunt cheltuite de Guvern în diferite scopuri. Noi propunem să se revină la situația de până la 2013, când Guvernul întorcea Chișinăului 50% din veniturile locale”, a mai conchis deputatul.

De asemenea, potrivit membrului MAN, proiectul de lege propune uniformizarea defalcărilor impozitelor pe venit ale persoanelor fizice și juridice pentru toate autoritățile publice locale din țară, consolidând astfel baza fiscală necesară activității acestora în contextul eforturilor de descentralizare.

„MAN consideră că este momentul oportun pentru consolidarea bazei financiare a autorităților publice locale și implementarea reformelor în domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale. Observăm o tendință clară de delegare a atribuțiilor către autoritățile publice locale din partea guvernului central, fără a le oferi acoperire financiară adecvată. Este esențial să restabilim echitatea și să garantăm că fiecare cetățean beneficiază de dezvoltare și servicii de calitate, indiferent de satul sau orașul în care locuiește”, a declarat deputatul Gaik Vartanean în cadrul conferinței de presă.

În context, MAN invită celelalte formațiuni politice, societatea civilă și cetățenii să studieze și să susțină cele două proiecte de lege.

#deputat #Gaik Vartanean #MAN

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.