OMV Petrom România a dat că volumele de gaze pe care le importă din Turcia în baza contractului cu BOTAȘ nu provin din Rusia, spune ministrul de resort, Sebastian Burduja. Turcia aduce gaze din mai multe surse: Rusia, Iran, Azerbaidjan. Însă, odată ajuns în conducte, gazul din diverse proveniențe se amestecă și este imposibil de testat din ce sursă provine. O analiză realizată de Politico.eu în noiembrie 2023 arată că gazele pe care le exportă Turcia către România, Bulgaria și Ungaria cel mai probabil provin din Rusia, întrucât doar așa se explică prețurile foarte mici.

Într-o emisiune la Euronews România, ministrul Energiei al României, Sebastian Burduja, a fost întrebat de ce România importă gaze, deși are depozitele pline.

„Sunt calcule pur comerciale ale furnizorilor și, în funcție de prețurile dinamice, poți să ai anumite situații, așa cum s-a și întâmplat, în care să extragi din depozite este mai scump decât să imporți. Ce ar fi important de spus este că există furnizori, cum ar fi OMV Petrom, care are un contract cu BOTAȘ (compania națională de petrol și gaze din Turcia – n.r.), din Turcia, dar în contract compania OMV Petrom ne-a asigurat că există o clauză care spune că nu este gaz rusesc. Deci în România nu intră nicio moleculă de gaz rusesc, astăzi, în baza angajamentului acestor companii. Este angajamentul scris în corespondența pe care am avut-o cu această companie că nu se pune problema unor importuri de gaz rusesc. BOTAȘ importă gaz și din Azerbaidjan, e foarte posibil ca gazul pe care îl livrează OMV-ului să fie gaz azer”, a precizat Burduja.

Unul din furnizorii BOTAȘ este Gazprom, care livrează gaze din Rusia în Turcia prin conducta TurkStream. Alte surse de unde aduce gaze compania turcă sunt Iran, Azerbaidjan, dar și gazele lichefiate care sunt aduse în porturi. Însă, odată ajuns în Turcia, este imposibil de testat ce proveniență au respectivele molecule de gaz.

Gazul care vine din Turcia este suspect de ieftin

O analiză realizată de Politico în noiembrie 2023 arată că, cel mai probabil, gazele provenite de la BOTAȘ și exportate către România, Bulgaria și Ungaria sunt de la Gazprom, întrucât doar așa se explică prețul foarte mic. Publicația se referă la prețul la care gazul din Turcia se vinde pe bursa din Bulgaria.

„Nu există niciun alt producător de gaze, cu excepția Moscovei, care să poată vinde gaze la un asemenea preț pe care îl vedem la bursa din Bulgaria, care are un preț substanțial mai mic decât cel de pe piața europeană”, spune Aura Săbăduș, senior analist la compania de consultanță ICIS.

„Nu putem testa dacă este sau nu gaz rusesc”, arată, la rândul său, Delyan Dobrev, șeful comisiei de energie din Parlamentul bulgar. „BOTAȘ poate cumpăra mai mult gaz rusesc și îl poate vinde în Bulgaria cu documente care îi atestă o altă origine, pentru că ei au amestecuri de gaze diferite în Turcia”.

HotNews.ro a cerut un punct de vedere companiei OMV Petrom încă de acum o săptămână pe tema provenienței gazelor pe care le importă, însă compania nu a răspuns până acum.

OMV Petrom a semnat toamna trecută un contract cu BOTAȘ, compania de gaze din Turcia, prin care compania românească poate importa până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi din Turcia, în perioada 1 octombrie 2023 – 31 martie 2025. Pe an, importurile din Turcia vor însuma aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi, potrivit Reuters.

Acordul mai include dezvoltarea cooperării în sectorul tradingului de gaze, precum și în cel al producției, transportului și stocării de energie verde, arată un comunicat al BOTAȘ. Acesta este ultimul dintr-o serie de acorduri similare între Turcia și țările vecine. În lunile anterioare, BOTAS a încheiat parteneriate cu Grecia, Bulgaria și Ungaria.

OMV Petrom a transmis, într-un comunicat din 27 septembrie 2023, că principala piață de destinație a gazelor este România.

Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze și Energie: „Gazele naturale sunt esențiale pentru o tranziție energetică de succes. Prin contractul semnat cu BOTAŞ asigurăm accesul la o nouă sursă de gaze naturale pentru România și contribuim la consolidarea aprovizionării cu energie a țării. În plus, memorandumul va permite diversificarea accesului la GNL al României”.

Gazele urmează sa fie livrate în afara Turciei, în punctul Malkoclar/Strandja. Totodată, cele două companii își vor extinde colaborarea prin intermediul unui memorandum de înțelegere în domeniul gazelor naturale lichefiate, mai spune Petrom.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #petrom Romania #Romania #Rusia #turcia

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.