Începând de astăzi, 18 ianuarie 2024, Aeroportul Internațional Chișinău își modifică abrevierea din KIV în RMO. Astfel că, precedenta abreviere KIV – o prescurtare de la denumirea rusească Kishinev – nu va mai apărea pe tabelele de zboruri.

„Din 18 ianuarie 2024 Aeroportul Internațional Chișinău va avea abrevierea RMO (Republica Moldova). Precedenta abrevieri KIV – o prescurtare de la denumirea rusească Kishinev nu va mai apărea pe tabelele de zboruri. Călătorii plăcute!”, a spus Spînu.

Anterior, în spațiul public, Andrei Spînu a anunțat și despre intenția de concesionare a Aeroportului Chișinău, însă nu a anunțat când s-ar putea întâmpla acest lucru.

„Obiectivul nostru de bază a fost să scăpăm de o moștenire sovietică, ceea ce înseamă Kishinev, pentru că asta reprezenta acea prescurtare. Noi am căutat toate soluțiile posibile și am văzut foarte multe alte denumiri care probabil ar fi fost un pic mai potrivite, dar care, din păcate erau ocupate. Nu poți să dai o abreviatură care deja alt aeroport de pe glob îl deține și RMO a fost de la Republica Moldova, să fie foarte clar. Eu cred că noi foarte repede ne vom obișnui cu această nouă abreviatură care reprezintă denumirea țării noastre, ca fiind aeroportul de bază, Aeroportul Internațional Chișinău în capitala țării. Este un pas foarte important pentru identitatea noastră”, a menționat Andrei Spînu.

Amintim că Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău. Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

#aeroportul chisinau #Andrei Spinu #Avia Invest

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.