Ministerul Educației și Cercetării (MEC) nu gestionează rețeaua școală, ar finanțează învățământul în proporție de 98%. Declarația aparține ministrului Dan Perciun.

Întrebat despre închiderea școlilor din raioane sau reorganizarea lor, în cadrul unei conferințe de presă, funcționarul a menționat de câteva ori despre faptul că rețeaua școlară din Moldova este administrată de autoritățile locale.

„Nu este decizia Ministerului, este decizia autorităților locale, cât nu ați încerca să speculați. Școlile în țară sunt administrate de autoritățile locale”, a declarat Perciun.

Ulterior, când a fost întrebat despre funcționarea grupelor cu program prelungit în Capitală, Dan Perciun a spus că „bugetul de stat și așa își asumă 98% dintre toate cheltuieli pentru educație din această țară. Toate școlile și grădinițele din Chișinău sunt finanțate din bugetul de stat”.

„Aceste finanțări au fost întotdeauna suportate de administrațiile locale. Municipiul Chișinău și-a asumat-o istoric, să asigure aceste grupe prelungite. (…) Cred că acești bani pot fi găsiți”, a menționat Perciun.

Ministrul, totuși, a menționat că dacă totuși nu se vor găsi soluții, parlamentul va interveni cu rectificări bugetare, pentru a asigura funcționarea grupelor cu program prelungit în Capitală.

#buget de stat #finantare #gestionare #MEC #rețea școlară

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.