Meta estimează că aproximativ 100.000 de copii care folosesc Facebook şi Instagram au parte zilnic de hărţuire sexuală online, inclusiv prin „imagini ale organelor genitale ale adulţilir”, potrivit documentelor interne ale companiei făcute publice.

Dosarul judiciar făcut public include mai multe acuzaţii împotriva companiei, bazate pe informaţiile primite de biroul procurorului general din New Mexico din prezentările angajaţilor Meta şi comunicările dintre angajaţi. Documentele descriu un incident din 2020, când fiica de 12 ani a unui director de la Apple a fost abordată prin IG Direct (Instagram direct Messenger), produsul de mesagerie al Instagram.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Acesta este genul de lucru care enervează Apple până la punctul de a ameninţa că ne va scoate din App Store”, s-a înfuriat un angajat Meta, potrivit documentelor. Un angajat senior Meta a descris modul în care propria fiică a fost abordată prin Instagram, ca mărturie în faţa Congresului SUA, la sfârşitul anului trecut. Eforturile sale de a rezolva problema au fost ignorate, a spus el.

Dosarul este cel mai recent dintr-un proces iniţiat de biroul procurorului general din New Mexico pe 5 decembrie, care susţine că reţelele sociale ale Meta au devenit pieţe pentru prădătorii de copii. Raúl Torrez, procurorul general al statului, a acuzat Meta că le permite adulţilor să găsească, să trimită mesaje copiilor şi să apeleze la grooming-ul sexual (n.r. – ademenirea de către un adult a unui copil, pentru a fi supus abuzurilor sexuale).. Compania a negat afirmaţiile din proces, declarând:„Ne caracterizează greşit munca folosind citate selective şi documente special selectate”.

Meta a emis o declaraţie ca răspuns:

„Vrem ca adolescenţii să aibă online experienţe sigure, adecvate vârstei şi avem peste 30 de instrumente pentru a-i sprijini pe ei şi pe părinţii lor. Am petrecut un deceniu lucrând la aceste probleme şi angajând oameni care şi-au dedicat cariera pentru a menţine tinerii în siguranţă şi a-i sprijini online.”

O prezentare internă din 2021 despre siguranţa copiilor a fost, de asemenea, menţionată în proces. Un slide a afirmat că Meta este „subiestimată în ceea ce priveşte sexualizarea minorilor pe IG, notabilă în comentariile sexualizate la conţinutul postat de minori”

Plângerea subliniază, de asemenea, preocupările angajaţilor Meta cu privire la siguranţa copiilor. Într-un chat intern Meta din iulie 2020, un angajat a întrebat: „Ce facem în mod special în ceea ce priveşte groomig-ul sexual (ceva despre care tocmai am auzit că se întâmplă des pe TikTok)?”.

Declaraţia Meta menţionează, de asemenea, că compania a făcut „paşi importanţi pentru a preveni ca adolescenţii să experimenteze contacte nedorite, în special din partea adulţilor”.

Procesul din New Mexico urmează unei investigaţii Guardian din aprilie, care a descoperit modul în care Meta nu reuşeşte să raporteze sau să detecteze utilizarea platformelor sale pentru traficul de copii. Ancheta a dezvăluit, de asemenea, modul în care Messenger, serviciul de mesagerie privată al Facebook, este folosit ca platformă pentru traficanţi pentru a comunica pentru a cumpăra şi a vinde copii.

Angajaţii Meta au discutat despre utilizarea Messenger „pentru a coordona activităţile de trafic” şi a facilita „fiecare etapă de exploatare umană (recrutare, coordonare, exploatare) este reprezentată pe platforma noastră”, conform documentelor incluse în dosar.

Cu toate acestea, un e-mail intern din 2017 descrie opoziţia executivă faţă de scanarea Facebook Messenger pentru „conţinut dăunător”, deoarece ar plasa serviciul „într-un dezavantaj competitiv faţă de alte aplicaţii care ar putea oferi mai multă confidenţialitate”, se arată în proces.

În decembrie, Meta a primit critici pe scară largă pentru că a implementat criptarea end-to-end pentru mesajele trimise pe Facebook şi prin Messenger.

#hartuire #Meta

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.