Securitatea cibernetică a Republicii Moldova este o prioritate națională, iar consolidarea capacităților acestui sector sunt cruciale în contextul războiului din Ucraina și a provocărilor tot mai frecvente din era digitală.

Avansând agenda guvernamentală în securitatea cibernetică, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, sub egida Prim-ministrului Republicii Moldova, organizează Moldova Cybersecurity Forum 2024. La prima ediție din acest an, va fi lansată Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”, instituții care vor avea un rol esențial în prevenirea amenințărilor cibernetice.

Noua agenție va avea un rol esențial în asigurarea unui mediu digital sigur, protejarea infrastructurii critice a statului și a societății de atacurile cibernetice, dar și asigurarea unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice ale instituțiilor publice și private, iar „Cybercor”, care este în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei, va promova inovația și excelența în educația teoretică și practică în domeniu, formarea profesională a funcționarilor publici și a studenților, asigurând pregătirea la nivel național pentru provocările sectoriale.

„Securitatea cibernetică este o prioritate strategică pentru Republica Moldova, în contextul global actual, dar mai ales în cel regional. Este esențial să dezvoltăm capacitățile noastre de protecție și răspuns la incidente cibernetice și să creăm un cadru general de cooperare strategică la nivel național și internațional”, spune Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Moldova Cybersecurity Forum 2024 reprezintă o platformă de dialog între specialiștii din domeniul securității cibernetice din țară și din străinătate. Programul forumului include sesiuni de discuții, prezentări remarcabile de la speakeri internaționali și sesiuni interactive de networking. În cadrul acestor activități, vor fi identificate cele mai bune practici și vor fi elaborate strategii de securitate cibernetică eficiente, care vor contribui la consolidarea poziției Republicii Moldova în acest domeniu critic.

Evenimentul are loc vineri, 9 februarie, începând cu ora 9:00, la Tekwill (str. Studenților 9/11)

Forumul va fi inaugurat de Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean și de viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, alături de principalii parteneri de dezvoltare.

Evenimentul este organizat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării sub egida Prim-ministrului Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Universitatea Tehnică a Moldovei, cu suportul USAID, Suediei, Marii Britanii și EU Partnership Mission și e-Governance Academy.

Pentru a participa la forum, vă rugăm să completați formularul de înscriere: https://forms.gle/VLCbkMoEVKgiDqAL7

#forum #Moldova #securitate cibernetica

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.