Fermierii sunt în incapacitatea de a-și onora datoriile față de băncile comerciale, iar mulți dintre ei riscă să falimenteze. O spune Sergiu Stefanco, agricultor din raionul Căușeni, unul dintre liderii protestelor din luna decembrie 2023. Agricultorul cere guvernării să restricționeze tranzitul de cereale ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, fermierul cere instituirea unui moratoriu la plata creditelor pe care agricultorii le-au luat de la băncile comerciale, notează ipn.md.

Sergiu Stefanco spune că niciuna dintre revendicările agricultorilor, discutate cu autoritățile la sfârșitul anului 2023, n-a fost realizată. Potrivit fermierului, statul ar trebui să restricționeze tranzitul de cereale din Ucraina, întrucât comercianții en-gros se axează pe cerealele ucrainene, ignorând produsele de pe piața internă.

„Noi am cerut să oprească tranzitul de cereale din Ucraina. Tranzitul de cereale din Ucraina a afectat foarte mult logistica Republicii Moldova. Toți traiderii care cumpărau cereale de la noi, s-au mutat în Ucraina. Noi stăm într-o parte și ne uităm cum toată capacitatea logistică a Republicii Moldova lucrează pentru Ucraina. Noi nu putem oferi prețuri atât de mici, pentru că prețurile noastre de producere sunt mai mari față de prețurile din Ucraina și România. Noi suntem afectați. Nu putem acoperi cheltuielile. Noi am solicitat ca tranzitul să aibă loc doar pe cale ferată și la o vamă din nordul Republicii Moldova pe care n-o folosesc fermierii noștri. Acest lucru l-au făcut și România, și Polonia”, a spus Sergiu Stefanco.

De asemenea, fermierul cere autorităților aplicarea unui moratoriu la plata creditelor, calcularea penalităților, executarea silită a obligațiunilor și demararea procedurilor de insolvență în raport cu agricultorii micro, mici și mijlocii, care cresc culturi cerealiere și oleaginoase. Sergiu Stefanco spune că România a aplicat un astfel de moratoriu, iar autoritățile de la Chișinău refuză să intervină.

„A doua cerință a noastră era aplicarea unui moratoriu la credite și datorii. Dorin Recean, Maia Sandu și Vladimir Bolea au spus că ei nu intervin în activitatea Băncii Naționale. Întrebarea mea către ei este: atunci cum a fost posibil ca în 48 de ore să avem alt guvernator al Băncii Naționale? De ce într-o țară europeană că România s-a intervenit și s-a pus moratoriu, iar la noi nu e posibil? Problema cea mai mare este că guvernarea nu vrea să înțeleagă gravitatea situației. Noi ne aflăm în dificultate de plată, băncile au confirmat că fermierii se află în dificultate de plată. O bancă a anunțat public că 40% din portofoliu o reprezintă fermierii și jumătate dintre ei sunt în incapacitate de plată. Asta e foarte mult. Am solicitat întrevederi cu guvernatorul Băncii Naționale. Nimic. Așteptăm întrevederea cu premierul Dorin Recean. Nimic. Așteptăm acțiuni din partea ministrului Agriculturii”, a mai spus agricultorul.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță că la 22 ianuarie 2024 AIPA a reușit achitarea a 878 de cereri de acordare a subvențiilor în sumă de circa 155 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fermieri #incapacitate de plata

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.