Luigi „Gigi” Riva, cel mai bun marcator din istoria selecţionatei Italiei, a murit luni, 22 ianuarie curent, la vârsta de 79 de ani, a anunţat Federaţia italiană de fotbal. O adevărată legendă a fotbalului din peninsulă. Gigi Riva a fost internat duminică într-un spital din Cagliari, oraşul în care şi-a petrecut aproape întreaga carieră de jucător, între 1963 şi 1977, după ce s-a simţit rău în weekend, iar medicii au stabilit că avea nevoie de o operaţie la inimă.

„Ne-a părăsit un adevărat monument naţional. Gigi Riva a întruchipat mitul omului liber şi al fotbalistului extraordinar”, a precizat preşedintele FIGC, Gabriele Gravina.

Premierul italian Giorgia Meloni a deplâns la rândul său dispariţia „unui mare sportiv, care a marcat istoria fotbalului şi a echipei naţionale”. Golgheterul Squadrei Azzurra, supranumit „Rombo di Tuono” (Lovitura Tunetului), datorită forţei excepţionale cu care şuta, a marcat istoria fotbalului italian, scrie digi24.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu 35 de goluri în 42 de selecţii, Gigi Riva este cel mai bun marcator din istoria naţionale Italiei, cu care a cucerit titlu de campion european în 1968. El a scris însă cea mai frumoasă pagină a carierei sale şi a fotbalului mondial la Cupa Mondială din 1970. El a fost unul dintre jucătorii cheie, alături de Gianni Rivera, în semifinala câştigată de Italia, cu scorul de 4-3, în faţa Germaniei, considerată una dintre cele mai mari partide din istoria competiţiei.

Gigi Riva a marcat, în prelungiri, unul dintre golurile acestei partide, la finalul căreia Italia s-a calificat în finală, unde s-a înclinat în faţa Braziliei lui Pele (scor 1-4).

#footbal #Gigi Riva #Italia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.