Infrastructura energetică din UE trebuie modernizată prin interconexiuni între țările care se învecinează pentru a crește capacitățile în materie de energie durabilă ale Uniunii, a stabilit Comitetului Economic și Social European (CESE).

Sesiunea plenară din ianuarie a Comitetului Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere privind planificarea infrastructurii energetice, subliniind că rețelele transnaționale de energie electrică și de gaze sunt esențiale pentru coeziunea Uniunii și că ele trebuie consolidate prin investiții specifice.

Fluxurile energetice transfrontaliere sunt esențiale pentru furnizarea de energie electrică și gaze către diferitele state membre ale UE. Aceasta înseamnă că infrastructura energetică trebuie modernizată prin interconexiuni între țări vecine, pentru a crește capacitățile în materie de energie durabilă ale Uniunii.

Avizul CESE solicitat de Președinția belgiană a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară a Comitetului din 18 ianuarie 2024, transmite un mesaj clar cu privire la această chestiune.

UE ar trebui să acorde o atenție deosebită dezvoltării rețelelor și se impun investiții substanțiale pentru a stimula economia europeană și a crea locuri de muncă de înaltă calitate, care să respecte mediul.

„CESE consideră că, pentru a realiza tranziția verde și autonomia energetică strategică, este esențial să facem o schimbare structurală a sistemului nostru energetic”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în cursul dezbaterii care a avut loc odată cu adoptarea avizului.

„Ultimii doi ani au fost caracterizați de criza energetică, care a afectat mijloacele de subzistență ale cetățenilor europeni și a condus la o creștere a costului vieții. Acum este momentul să abordăm efectiv aceste probleme care alcătuiesc însăși structura sistemului energetic al UE – începând cu rețelele noastre energetice”, a adăugat el.

Ministra energiei din Belgia, Tinne Van der Straeten, a subliniat că tranziția către o energie curată, pe care o fac necesară problemele climatice, este în prezent un imperativ economic și de securitate și că interconectarea a creat un sistem mai flexibil care ar putea echilibra variațiile geografice ale producției de energie eoliană și solară.

„Ambițiile Europei în materie de energie din surse regenerabile depășesc în prezent planurile sale în ceea ce privește infrastructura, motiv pentru care avem nevoie cât mai repede de aceste infrastructuri transeuropene, care trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sigure, durabile și flexibile”, a declarat ea.

„Acesta este motivul pentru care Președinția belgiană a Consiliului UE a solicitat CESE să își aducă aportul la planificarea infrastructurii energetice transfrontaliere. Mulțumesc CESE pentru contribuția sa deosebit de valoroasă, care se va dovedi utilă în dezbaterea din cadrul Consiliului”.

Cine va suporta costurile acestui nou proiect

Thomas Kattnig, raportorul avizului, a subliniat importanța găsirii unui echilibru nou și mai bun între entitățile publice și cele private de pe piața energiei electrice, afirmând că investițiile necesare ar trebui să provină atât din sectorul public, cât și din cel privat.

În numele Grupului „Organizații ale societății civile”, președinta Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE, Baiba Miltoviča, a subliniat că infrastructura de transport și distribuție a energiei nu poate fi tratată ca o facilitate obișnuită, și că ea ar trebui considerată un serviciu de interes general, atât pentru economie, cât și pentru populație.

Maria Nikolopoulou, membră a CESE, reprezentând Grupul „Lucrători” al Comitetului, a avertizat cu privire la importanța mobilizării sectorului privat pentru finanțarea noului proiect, profiturile mari ale întreprinderilor energetice urmând a fi utilizate astfel încât costurile ridicate să nu fie resimțite de consumatori.

Pentru Alena Mastantuono, membră a CESE, mai precis a Grupului „Angajatori” din cadrul Comitetului, dezvoltarea unei rețele energetice bine integrate, bazată pe interoperabilitate și inovare, nu reprezintă doar o necesitate, ci și o responsabilitate comună, care presupun o acțiune colectivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezbatere #energie #infrastructura energetica #proiect #UE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.