Partea întunecată a fermelor solare gigantice: ar putea influența cantitatea de energie din cealaltă parte a lumii

Știm că energia solară este nelimitată și că, spre deosebire de resurse precum cărbunele sau gazele naturale, care sunt limitate, când captăm și utilizăm energia solară, nu împiedicăm pe nimeni să folosească, de asemenea, cât soare are nevoie. Doar că nu este chiar așa, potrivit The Conversation.

Dincolo de o anumită dimensiune, fermele solare (parcurile solare uriașe) pot afecta vremea din jurul lor și, în cele din urmă, clima în ansamblu. Theconversation.com a analizat, într-o nouă cercetare, efectul pe care aceste ferme solare care modifică clima l-ar putea avea asupra producției de energie solară în alte părți ale lumii.

Cum ar afecta ipoteticele ferme solare uriașe producția de energie solară din lume

Știm că energia solară este afectată de condițiile meteorologice și că producția variază în funcție de zile și anotimpuri. Lumina soarelui poate fi împiedicată de nori, ploaie, zăpadă și ceață să ajungă la panourile solare. Într-o zi înnorată, producția poate scădea cu 75%. Eficiența acestora scade și la temperaturi ridicate.

Schimbările climatice ar putea afecta, pe termen lung, acoperirea cu nori a anumitor regiuni și cantitatea de energie solară pe care acestea o pot genera.

Spre exemplu, în nordul Europei este posibil să se înregistreze o scădere a radiației solare, în timp ce în restul Europei, pe coasta de est a SUA și în nordul Chinei ar trebui să se înregistreze o ușoară creștere a radiației solare disponibile.

În cazul construirii unor ferme solare cu adevărat gigantice, care să se întindă pe țări și continente întregi, am putea vorbi de un impact similar. În studiul amintit, cercetătorii au apelat la un program de calculator pentru a modela sistemul Pământului și pentru a simula modul în care ipoteticele ferme solare uriașe – care ar acoperi 20% din Sahara – ar afecta producția de energie solară din întreaga lume.

Panourile fotovoltaice absorb mai multă căldură decât nisipul

Pentru că sunt de culoare închistă, panourile solare fotovoltaice (PV) absorb mult mai multă căldură decât nisipul reflectorizant din deșert. Chiar dacă o fracțiune din energie este transformată în electricitate, o mare parte din ea încă încălzește panoul. Când vorbim de milioane de astfel de panouri grupate, întreaga zonă se încălzește.

Simulările arată că, în cazul grupării în ferme imense, în Sahara, a unor astfel de panouri, această nouă sursă de căldură ar rearanja modelele climatice globale, îndepărtând precipitațiile de la tropice și ducând la înverzirea din nou a deșertului, așa cum a fost în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.

Această schimbare ar afecta, la rândul său, modelele de acoperire a norilor și cantitatea de energie solară care ar putea fi generată în întreaga lume.

Orientul Mijlociu, sudul Europei, India, estul Chinei, Australia și sud-vestul SUA s-ar număra printre regiunile care ar deveni mai noroase și mai puțin capabile să genereze energie solară Printre zonele care ar genera mai multă energie solară se numără America Centrală și de Sud, Caraibe, centrul și estul SUA, Scandinavia și Africa de Sud, potrivit theconversation.com.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie solară #lume #lumina

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.