Știm că energia solară este nelimitată și că, spre deosebire de resurse precum cărbunele sau gazele naturale, care sunt limitate, când captăm și utilizăm energia solară, nu împiedicăm pe nimeni să folosească, de asemenea, cât soare are nevoie. Doar că nu este chiar așa, potrivit The Conversation.

Dincolo de o anumită dimensiune, fermele solare (parcurile solare uriașe) pot afecta vremea din jurul lor și, în cele din urmă, clima în ansamblu. Theconversation.com a analizat, într-o nouă cercetare, efectul pe care aceste ferme solare care modifică clima l-ar putea avea asupra producției de energie solară în alte părți ale lumii.

Cum ar afecta ipoteticele ferme solare uriașe producția de energie solară din lume

Știm că energia solară este afectată de condițiile meteorologice și că producția variază în funcție de zile și anotimpuri. Lumina soarelui poate fi împiedicată de nori, ploaie, zăpadă și ceață să ajungă la panourile solare. Într-o zi înnorată, producția poate scădea cu 75%. Eficiența acestora scade și la temperaturi ridicate.

Schimbările climatice ar putea afecta, pe termen lung, acoperirea cu nori a anumitor regiuni și cantitatea de energie solară pe care acestea o pot genera.

Spre exemplu, în nordul Europei este posibil să se înregistreze o scădere a radiației solare, în timp ce în restul Europei, pe coasta de est a SUA și în nordul Chinei ar trebui să se înregistreze o ușoară creștere a radiației solare disponibile.

În cazul construirii unor ferme solare cu adevărat gigantice, care să se întindă pe țări și continente întregi, am putea vorbi de un impact similar. În studiul amintit, cercetătorii au apelat la un program de calculator pentru a modela sistemul Pământului și pentru a simula modul în care ipoteticele ferme solare uriașe – care ar acoperi 20% din Sahara – ar afecta producția de energie solară din întreaga lume.

Panourile fotovoltaice absorb mai multă căldură decât nisipul

Pentru că sunt de culoare închistă, panourile solare fotovoltaice (PV) absorb mult mai multă căldură decât nisipul reflectorizant din deșert. Chiar dacă o fracțiune din energie este transformată în electricitate, o mare parte din ea încă încălzește panoul. Când vorbim de milioane de astfel de panouri grupate, întreaga zonă se încălzește.

Simulările arată că, în cazul grupării în ferme imense, în Sahara, a unor astfel de panouri, această nouă sursă de căldură ar rearanja modelele climatice globale, îndepărtând precipitațiile de la tropice și ducând la înverzirea din nou a deșertului, așa cum a fost în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.

Această schimbare ar afecta, la rândul său, modelele de acoperire a norilor și cantitatea de energie solară care ar putea fi generată în întreaga lume.

Orientul Mijlociu, sudul Europei, India, estul Chinei, Australia și sud-vestul SUA s-ar număra printre regiunile care ar deveni mai noroase și mai puțin capabile să genereze energie solară Printre zonele care ar genera mai multă energie solară se numără America Centrală și de Sud, Caraibe, centrul și estul SUA, Scandinavia și Africa de Sud, potrivit theconversation.com.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie solară #lume #lumina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.