La sfârșitul anului trecut, în Republica Moldova a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International (PMI). Acest lucru s-a întâmplat la doar patru luni după ce PMI a anunțat despre încheierea unui contract cu fabrica „Tutun-CTC”, precum și o investiție de trei milioane de dolari.

În cadrul unui interviu pentru revista Business Class, directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko, a declarat că decizia de a reloca producerea în Republica Moldova a fost luată într-un timp absolut record pentru Philip Morris International, scrie infotag.md.

„Din momentul în care am început să analizăm oportunitatea acestei investiții și până la lansarea propriu-zisă a procesului de producere a trecut doar un an. Am decis să relocăm producerea de țigarete convenționale în Moldova după apariția problemelor logistice cauzate de războiul din Ucraina, de unde importam produsele de tutun. În timp, această provocare s-a transformat într-o oportunitate pentru Philip Morris – oportunitate de a ne extinde pe piață și de a dovedi rolul de partener de încredere al economiei naționale”, a declarat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova afirmă că, prin acest exemplu, PMI își dorește să inspire și alte companii mari să vină în Republica Moldova.

„Compania este prezentă în Republica Moldova din 1996, suntem un angajator și contribuabil responsabil la bugetul de stat, iar acum, într-o perioadă dificilă pentru țară, dorim să acordăm mai mult suport. Noi credem în viitorul european al țării și dorim să susținem statul în acest parcurs”, a specificat Elena Naumenko.

Colaborarea cu „Tutun-CTC” este începutul unui parteneriat de lungă durată, care va avea mai multe etape de dezvoltare, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

„În luna decembrie, a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International. Este vorba despre brandul Bond și putem acum afirma cu certitudine că produsul este în conformitate cu standardele PMI. Ulterior, vom include și altele în proces, cum ar fi Chesterfield, L&M, iar ulterior, Marlboro și Parliament. Capacitățile „Tutun-CTC” pot asigura producerea întregului nostru sortiment”, a precizat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a dat asigurări că produsele fabricate în Republica Moldova corespund în totalitate standardelor internaționale.

„Toată materia primă utilizată în producere, tutun și celelalte componente, sunt importate de PMI. În Moldova există specialiști calificați, resurse, posibilități și toate condițiile pentru a investi și fabrica produse competitive. Sperăm consumatorii să aprecieze faptul că o companie multinațională fabrică mărcile sale aici, susținând economia țării în această perioadă importantă pentru aderarea la Uniunea Europeană”, spune Naumenko.

Cât despre așteptările mediului de afaceri față de autorități în ceea ce privește reglementarea pieței de tutun, Elena Naumenko a menționat că este primordial ca toate ajustările care se fac la lege să fie predictibile.

„Pentru a schimba ceva în procesul de producere, avem nevoie de 9-12 luni de pregătiri. Totodată, pentru ca legile votate să fie implementate corect, este nevoie de adaptarea la timp și în mod explicit a cadrului normativ secundar. Optăm mereu pentru respectarea legii și transparență, însă, trebuie să înțelegem cu exactitate ce prevede. Nu în ultimul rând, în cazul modificărilor la legislație, care ulterior vor avea impact asupra industriei, este nevoie de consultări publice”, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

Philip Morris International deține 53 de fabrici, iar altele 31 sunt operate de întreprinderi terțe din țări precum Belgia, Polonia sau Portugalia. În Republica Moldova, industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din importuri, după produsele petroliere.

#Philip Morris #tigarete #tutun-ctc

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.