Cu o lume din ce în ce mai conștientă de impactul pe care îl are activitatea umană asupra mediului și societății, conceptul ESG – Environment, Social, Governance a devenit un punct central în discuțiile despre responsabilitatea corporativă și durabilitatea pe termen lung. Această triadă își pune amprenta asupra modului în care companiile operează. Este și cazul multinaționalei Philip Morris International, care investește tot mai mult în minimizarea impactului produselor sale asupra mediului prin lansarea programelor de colectare și reciclare a dispozitivelor electronice fără fum. Mai nou, compania și-a propus până în 2025 să reducă amprenta de carbon până la zero.

Ce este ESG?

Mediul înconjurător, social și de guvernanță (ESG) este un cadru utilizat pentru a evalua practicile de afaceri ale unei organizații și performanța acesteia în ceea ce privește diverse aspecte legate de durabilitate și etică, scrie bizlaw.md

Mediu (E): Se referă la modul în care o companie își gestionează impactul asupra mediului. Acest criteriu ține cont de cât de multă energie consumă o companie, cât de multe emisii de carbon produce și cum gestionează deșeurile.

Social (S): Aici contează modul în care o companie tratează angajații, clienții și comunitățile locale. De asemenea, e important să existe diversitate și incluziune în cadrul companiei.

Guvernare (G): Se referă la modul în care o companie este condusă și lucrează cu toate părțile implicate. O bună guvernare înseamnă că există transparență, etică și responsabilitate.

Companiile care adoptă și integrează cu succes ESG în „ADN-ul” lor joacă un rol esențial în crearea unui mediu de afaceri mai sustenabil, echitabil și responsabil, însă aceasta necesită și investiții pe măsură.

Transformarea Philip Morris International

Multinaționala Philip Morris International este una dintre companiile care trece printr-o continuă transformare conform criteriilor ESG.

„Investitorii consideră că riscurile și oportunitățile lor sunt legate direct de veniturile noastre, administrația și prioritățile relevante ESG pe care le implementăm. În cazul PMI, impactul nostru major este legat de impactul produselor noastre asupra consumatorilor, dar și altele. Din punctul de vedere al investitorilor, cât de bine gestionăm aceste subiecte reprezintă nivelul riscului, dar și posibilitățile pe care le vor avea dacă vor continua să investească”, a menționat Miguel Coleta, Sustainability director în cadrul PMI.

Începând cu 2008, PMI a investit peste 10,5 miliarde de dolari pentru a dezvolta, a fundamenta științific și a comercializa produse fără fum pentru adulții care altfel ar continua să fumeze, cu scopul de a pune capăt complet vânzării de țigări. Acest lucru include crearea unor capacități de evaluare științifică de nivel mondial, în special în domeniul toxicologiei sistemelor preclinice, al cercetării clinice și comportamentale, precum și al studiilor postcomercializare.

De la conceperea produselor și până la ultima lor zi de viață, PMI face eforturi pentru a minimiza impactul asupra mediului, dar și a încuraja consumatorii să devină mai eco-responsabili. Acest lucru se întâmplă prin implementarea diferitor programe care le permit consumatorilor să returneze dispozitivele lor fără fum, care, ulterior, sunt reciclate, iar unele dintre ele – recondiționate.

Două hub-uri CIRCLE au fost create pentru a permite prelucrarea dispozitivelor vechi și reutilizarea materialelor în procesul de producere. Rata de reciclare este de 86%. Cu alte cuvinte, PMI implementează economia circulară, iar scopul pentru 2025 este ca toate produsele fără fum să aibă certificare de eco-design, iar 1 milion de dispozitive să fie recondiționate.

Totodată, în octombrie 2021, PMI și-a lansat Planul de tranziție privind reducerea emisiilor de carbon. Acest plan cuprinde obiective ambițioase în materie de sustenabilitate și modul în care va funcționa în viitor. Realizând necesitatea de a implementa acțiuni urgente pentru a face față crizei schimbărilor climatice, compania își propune ca până în 2025 să atingă neutralitatea emisiilor de carbon.

Principiile ESG sunt implementate și în administrarea companiei. PMI are peste 71.000 de angajați, dintre care 42% sunt femei. Totodată, 40,7% dintre posturile de conducere la fel sunt deținute de femei.

De ce ESG e aici pentru a rămâne?

Experții cred că, în viitor, evoluția ESG (Environment, Social, Governance) va fi modelată de o serie de factori, reflectând schimbări în atitudini, reglementări și progrese tehnologice. Un aspect important este accentul tot mai mare pe transparență și raportare.

Tehnologiile emergente, precum analiza big data, inteligența artificială și blockchain, pot juca un rol crucial în monitorizarea și evaluarea performanțelor ESG ale companiilor, furnizând date mai precise și transparente. De asemenea, implicarea investitorilor și a consumatorilor va continua să fie un factor important, generând o cerere crescută pentru investiții responsabile și produse sustenabile.

Se preconizează că investițiile globale în active ESG vor urca până la 53 de trilioane de dolari până în 2025.

#ESG #Philip Morris #transformare

România intră, în luna septembrie, pe harta marilor întâlniri internaționale dedicate medicinei viitorului. În perioada 9-12 septembrie, Palatul Culturii din Iași va găzdui cea de-a 52-a ediție a Congresului Anual al Societății Europene pentru Organe Artificiale (ESAO), organizată pentru prima dată în România.

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României susține evenimentul în calitate de partener, continuând implicarea în proiecte care aduc cercetarea internațională de vârf mai aproape de comunitatea științifică din România.

Pentru câteva zile, Iașiul va deveni un punct de întâlnire pentru bioingineri, medici, chirurgi și cercetători din Europa, Asia, Australia și Statele Unite, reuniți în jurul uneia dintre cele mai ambițioase întrebări ale medicinei contemporane: cum putem susține, înlocui sau chiar regenera funcțiile unui organ vital atunci când acesta nu mai poate funcționa singur?

Alexandru Pleșoianu, cercetător și doctor în științe medicale, a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, ce soluții există deja și cum ar putea evolua medicina organelor artificiale.

Printre cele mai spectaculoase direcții de cercetare se află, însă, dezvoltarea inimilor artificiale.

„Aici este pasiunea mea și asta muncesc de aproape 15 ani. Există această alternativă cu inima artificială. Deocamdată, inima artificială totală, care înlocuiește cordul natural, este aprobată doar ca punte către transplant. Deci până se găsește un donator și avem cazuri suficiente pentru a demonstra că merită să investim în acest tip de tehnologie”, explică cercetătorul.

Există însă și o altă direcție, cea a inimii artificiale parțiale, care nu înlocuiește complet organul.

„Mai există și inima parțială, care nu înlocuiește inima și funcționează împreună cu cordul natural. Ambele proiecte le avem la Iași, le dezvoltăm. Inima artificială totală este pentru copii, iar inima parțială este universală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, spune Alexandru Pleșoianu.

Cercetătorul vorbește despre un potențial important al acestei tehnologii, tocmai pentru că obiectivul nu este întotdeauna înlocuirea organului, ci salvarea lui.

„Această inimă parțială are un potențial uriaș, pentru că noi nu vrem să înlocuim inima naturală, vrem să o salvăm înainte de a fi prea târziu”, adaugă el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Congresul ESAO va aduce la Iași cercetători și specialiști din mai multe colțuri ale lumii.

„La Iași avem Congresul Societății Europene de Organe Artificiale. 9-12 septembrie, deci peste o săptămână o să vină toată elita. Avem oameni care și-au dorit să vină din Statele Unite, China, Australia, Japonia și avem și români. Suntem pe locul trei ca număr de participanți”, spune Alexandru Pleșoianu.

Pentru cercetător, faptul că un astfel de eveniment are loc în România este și o dovadă a evoluției cercetării și a societății românești din ultimii ani.

„Eu mă gândesc la trecut, cum era acum 15 ani. Acum suntem mult mai bine. Poate uităm, dar dacă ne amintim ce venituri aveam în urmă cu 15-20 de ani, care era PIB-ul României și care erau speranțele românilor, când toată lumea voia să fugă din țară, eu cred că suntem pe o direcție bună”, spune Alexandru Pleșoianu.

Tehnologiile care pot înlocui sau susține organele bolnave deschid noi perspective pentru longevitate. Însă, spune cercetătorul, acestea nu trebuie să înlocuiască prevenția.

„Cel mai bine este să previi. Noi, cu organele artificiale, suntem în extrema în care nu mai poți face absolut nimic, dar implementăm prevenția și la noi acasă, în echipa noastră. Nu vrem doar să le spunem altora să facă prevenție, ci și noi, în echipa noastră, avem această credință și o implementăm”, explică el.

#doctor #Iasi #medicina #Palatul Culturii din Iași