Astăzi, 29 noiembrie, Moldova celebrează cea de-a 30-a aniversare a înființării propriei sale monede. Leul moldovenesc este încă o monedă tânără, dar acest lucru nu este ceva foarte neobișnuit. Ceea ce este extraordinar, în cazul leului, este mediul geo-politic dificil în care a fost emis și în care a existat până acum, scrie bani.md.

Înainte de independență, Republica Moldova, ca și celelalte 14 republici ale fostei Uniuni Sovietice, a folosit rubla sovietică și, pentru o perioadă scurtă de timp, rubla rusească. De asemenea, pentru o perioadă scurtă de timp după independență, Moldova a tipărit propriile sale „cupoane” înainte de a introduce moneda proprie.

La 29 noiembrie 1993, cu sprijinul Fondului Monetar Internațional (FMI), BNM a introdus leul moldovenesc, prima bancnotă fiind tipărită în străinătate. Începând cu un curs de schimb de 3,85 lei/USD, leul a reușit să rămână stabil în primii cinci ani de la introducere, în ciuda condițiilor economice dificile.

Cu toate acestea, primii ani de existență ai leului au fost marcați de provocări semnificative. În 1993, Moldova se confrunta cu o inflație de 1.283%, deficite bugetare mari și o datorie externă în creștere rapidă. Cu sprijinul FMI și al Grupului Băncii Mondiale, Moldova a reușit să implementeze reforme economice, stabilindu-se ca membru deplin al FMI în august 1992.

La data introducerii propriei monede, Moldova înregistra însă un declin economic accentuat. Inflația era extrem de înaltă (1.283% în 1993), iar deficitele bugetului de stat erau de asemenea foarte mari (aproximativ 5-8% din PIB). De asemenea, datoria externă a Moldovei a început să se acumuleze într-un ritm rapid. În următorii 25 de ani, datoria externă va atinge un nivel impresionant de USD 6,7 miliarde la finele lui 2017 (aproximativ 100% din PIB).

În primii ani de existență ai leului, Banca Naţională a Moldovei a condus o politică monetară foarte restrictivă. Ratele de refinanțare pentru băncile comerciale ajunseseră la niveluri cu totul neuzuale (377% în martie 1994). Rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale erau ținute la niveluri foarte ridicate (de exemplu, în 1994, la aproximativ 28%). Nivelul ratei de refinanțare a fost apoi relaxat, iar nivelul rezervelor minime obligatorii a fost redus de la 12% la finele anului 1995 la 8% la sfârșitul anului 1996. Bazat pe aceste rezultate bune în implementarea reformelor, Moldova a reușit să obțină în anii ’90 cotații favorabile de la agenții internaționale (Moody’s).

De-a lungul anilor, leul moldovenesc a avut de înfruntat diverse provocări, inclusiv crize economice în 1998 și 2014. Situația curentă a monedei necesită o revenire economică puternică pentru a restabili stabilitatea. Datoria externă, care a atins aproximativ 100% din PIB în 2017, și problemele din sectorul bancar au avut un impact semnificativ asupra leului.

O altă provocare majoră a fost reprezentată de Transnistria, care nu a recunoscut oficial leul moldovenesc. Acest teritoriu separatist a avut propriul sistem monetar, creând tensiuni în ceea ce privește statutul leului. Cu toate acestea, Moldova a reușit să atragă remitențe în valoare de 1,3-1,4 miliarde USD anual în ultimii 10 ani, provenind în principal de la moldovenii care lucrează în străinătate. Aceste remitențe au reprezentat în anumite perioade până la 20% din PIB-ul moldovenesc, dar au fost predominant utilizate pentru consum, subzistență și nu au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul scandalurilor financiare, cum ar fi „spălătoria rusească” și fraudarea băncilor cu peste 1 miliard USD, leul a suferit depreciere, evidențiind fragilitatea monedei în fața evenimentelor extreme.

Scurta istorie a tranziției Moldovei la o economie de piață, a „tânărului” său leu și a statutului său actual sunt simple reflecții ale economiei, ale politicilor interne fiscale și monetare și ale contextului internațional.

O concluzie clară poate fi însă ușor trasă: o monedă e puternică/mai puternică atâta timp cât este sprijinită de o economie sănătoasă și robustă. Moldova și leul său nu pot evita acest adevăr fundamental al științelor economice. Construcția unei asemenea economii trebuie să fie un interes național pentru Moldova.

#30 de ani #BNM #leul moldovenesc #sarbatoare

Elevii din mai multe localități ale Republicii Moldova vor avea la dispoziție 57 de microbuze școlare noi, achiziționate de autorități cu 60 de milioane de lei. Noile unități de transport vor fi folosite pentru transportarea elevilor care vor trebui să meargă la alte școli în urma reorganizării instituțiilor de învățământ.

Este al treilea an consecutiv în care Ministerul Educației și Cercetării cumpără autobuze noi pentru transportul elevilor. În acest an, în lot se regăsesc și microbuze de 29 de locuri. Ministrul a precizat că acestea reprezintă un prim lot de acest tip, iar dacă experiența va fi una bună, anul viitor ar putea fi procurate și autobuze mai mari.

„Încercăm să le cumpărăm pe cele mai bune pentru copiii noștri. Anul acesta avem un prim lot micuț de autobuze de 29 de locuri și, în măsura în care vom fi mulțumiți, anul viitor vom cumpăra mai mari. Să fie ca fiecare copil să aibă acces la studii de calitate utilizând aceste mijloace de transport”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, vineri, 21 august.

Microbuzele sunt dotate cu sisteme GPS, iar traseele sunt monitorizate printr-un sistem național, care permite autorităților să urmărească poziția unităților de transport.

Vehiculele au și dotări pentru confortul copiilor și șoferilor. În sezonul rece, parbrizul poate fi dezghețat de la distanță, iar microbuzul poate fi programat să pornească înainte de sosirea șoferului, astfel încât acesta să nu fie nevoit să vină mai devreme pentru a încălzi mașina.

Noile microbuze sunt echipate și cu sisteme care sporesc siguranța la volan. Acestea pot monitoriza dacă șoferul ține mâinile pe volan, dacă părăsește banda de circulație și dacă apar semne de oboseală. Un alt sistem urmărește clipirea ochilor și poate reacționa dacă șoferul își pierde vigilența, explică autoritățile.

Potrivit regulamentului privind transportarea elevilor, în fiecare unitate va fi prezent și un supraveghetor, care va avea grijă de copii pe durata deplasării.

„Acestea vin la pachet cu acei 1.000 de lei pe lună timp de doi ani pe care îi oferim, sunt parte din efortul nostru de a face această tranziție cât mai ușoară și cât mai confortabilă”, a declarat ministrul.

Oficialul le-a cerut reprezentanților direcțiilor de învățământ să prezinte părinților noile unități de transport, întrucât siguranța copiilor este una dintre principalele preocupări ale familiilor în procesul de reorganizare a școlilor.

„Sper că calitatea acestor mijloace de transport o să fie suficient de convingătoare pentru toată lumea. Încercăm să cumpărăm cele mai bune pentru copiii noștri”, a mai spus ministrul.

În 2026, urmează să fie reorganizate 73 de instituții. Zece dintre acestea își vor sista activitatea, iar 63 vor trece prin diferite forme de reorganizare.

Astfel, 47 de școli vor deveni școli primare, iar 16 vor fi transformate în instituții de tip școală primară-grădiniță. În total, 1.328 de elevi vor fi transportați către alte instituții de învățământ.

De transport vor putea beneficia și profesorii, precum și personalul didactic auxiliar din instituțiile reorganizate, care vor trebui să ajungă la noul loc de muncă.