Guvernul este gata să se întâlnească în instanță cu Primăria Capitalei. Declarația aparține purtătorului de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, care susține că afirmațiile administrației publice din Chișinău au „încărcătură politică”.

„Ne vedem în judecată, dar este absolut strigător la cer când interesele cetățenilor din municipiul Chișinău și din întreaga țară sunt transpuse în declarații cu încărcătură politică. Am văzut postere împrăștiate din bani publici, intuim. Anumite sate și orașe nu trebuie să primească subvenționare. Este o formulă absolut greșită, care nu conduce nicăieri. Guvernul va apăra, inclusiv în instanța de judecată, dacă asta dorește o persoană în condiții politice, interesele tuturor cetățenilor, oamenilor acestei țări, care contribuie și au dreptul să beneficieze de drumuri renovare, nu doar într-o localitate, dar în toată țara”, a comentat Daniel Vodă decizia Primăriei de a merge în instanță.

Municipalitatea cheamă administrația publică centrală in judecată, solicitând ca în bugetul Chișinăului să fie restituit peste jumătate de miliard de lei. Conform Primăriei, datoria s-a creat în urma delegării atribuțiilor suplimentare către puterea locală, fără ca acestea să aibă acoperire financiară.

Primăria Chișinău a lansat petiția prin care 50% din contribuțiile chișinăuienilor să rămână în capitală

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, Primăria municipiului Chișinău solicită încasarea de la Guvern și Ministerul Finanțelor a 158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2023, aceeași sumă pentru cheltuielile respective în 2024 și 210,8 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru menținerea serviciului de „Asistenți personali” în anul 2024.

De asemenea, recent chișinăuienii au fost invitați recent de către Ion Ceban să semneze petiția prin care 50% din contribuțiile lor să fie lăsate în oraș. Conform lui, anual, locuitorii urbei achită 23 de miliarde de lei la bugetul de stat, iar înapoi ajung doar 2,8 miliarde de lei.

„Nu cred că vreodată s-a găsit vreo soluție prin schimb de replici, care continuă la nesfârșit. Soluțiile se găsesc în conversați, în analize, în dezbateri, inclusiv cele care vizează bugetele, cele care vizează problemele cetățenilor. Trebuie să aplecăm urechea la soluții, nu la confruntări cu tentă politică, care nu ajută cetățeanul”, a punctat Vodă, comentând acuzațiile Primăriei și declarațiile lui Ion Ceban.

#bani #Guvern #instanta #primarie #reacție

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.