Ucraina este aproape de a fi autosuficientă în privinţa gazelor pentru 2024 şi ar putea relua exporturile de electricitate în primăvară, a anunţat joi ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, într-un interviu acordat Reuters.

Din 2015 Ucraina nu a cumpărat gaze din Rusia, importând din statele membre UE şi majorându-şi propria producţie.

„Suntem aproape de a nu mai avea nevoie să importăm gaze. Este o realitate că vom ajunge anul acesta la un echilibru zero în privinţa gazelor. Dar este important să realizăm că a scăzut semnificativ consumul nostru de gaze. Multe vor depinde de modul în care se vor dezvolta industria şi economia. Astăzi există o creştere a producţiei şi există potenţial pentru un avans suplimentar”, a declarat Galushchenko.

În 2021, Ucraina a consumat aproximativ 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze, fiind unul dintre cei mai mari utilizatori europeni de combustibil înaintea războiului cu Rusia. Dar economia s-a contractat cu aproximativ o treime în 2022 deoarece sectoarele industriale şi-au redus sau oprit producţia din cauza riscurilor de securitate, a perturbării exporturilor şi a prăbuşirii lanţurilor de aprovizionare.

Galushchenko a anunţat că în 2023 consumul a scăzut la aproximativ 19 bcm. Compania de stat Naftogaz estima luna trecută că producţia de gaze naturale a ţării a crescut cu 7% în 2023, acelaşi avans fiind previzionat pentru acest an.

Ucraina încă nu a raportat cât gaz a produs în 2023, dar a majorat prognozele privind producţia la aproximativ 19,1 bcm, comparativ cu 18,5 bcm în 2022.

De asemenea, Galushchenko a declarat că Ucraina ar putea relua exporturile semnificative de energie în această primăvară, pe fondul consumului mai redus.

În plus, cea mai mare companie din domeniul gazelor din Ucraina, Naftogaz, a anunțat faptul că intenţionează să încheie noi acorduri cu traderii străini pentru a creşte cantităţile de gaze naturale depozitate la facilităţile subterane din Ucraina.

Prezent la Forumul de la Davos, Oleksiy Chernyshov, directorul general de la Naftogaz,a spus că poartă discuţii cu mai multe companii germane din energie, inclusiv cu RWE şi Uniper, şi de asemenea intenţionează să facă o vizită în Germania, în luna martie, pentru a-şi prezenta oferta clienţilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#electricitate #Ucraina

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.