Cea de-a doua ședință a Comitetului Director al Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 s-a desfășurat la Chișinău, cu participarea autorităților naționale și a instituțiilor publice implicate în programul de activități, precum și a reprezentanților Consiliului Europei.

Evenimentul, care a avut drept scop evaluarea progreselor înregistrate până în prezent în implementarea Planului de acțiune, a fost moderat de Claus Neukirch, director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei, și Vladimir Cuc, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

„Sprijinirea Republicii Moldova în implementarea agendei sale de reforme democratice rămâne o prioritate pentru Consiliul Europei, în special în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Datorită parteneriatului puternic cu UE și al sprijinului venit din partea statelor noastre membre ale Consiliului Europei și cele cu statut de observator , vom continua să susținem Republica Moldova prin intermediul actualului Plan de acțiune 2021-2024, dar și pe viitor”, a declarat Claus Neukirch”, director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei.

„Cred că suntem conștienți cu toții de importanța Planului de acțiune pentru instituțiile naționale de orice nivel, proiectele căruia sunt racordate plenar cu obiectivele Republicii Moldova, inclusiv a celor de integrare europeană. Sprijinul oferit țării noastre este cu atât mai valoros în contextul provocărilor pe care le confruntăm, al crizelor regionale și mondiale, dar și al consecințelor războiului din țara vecină, Ucraina”, a spus Vladimir Cuc, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, , s-a referit la evoluțiile și realizările recente obținute în procesul de implementare a Planului de acțiune 2021-2024, dar a trasat și prioritățile pentru activitatea Consiliului Europei în Republica Moldova, care vor fi cuprinse în proiectul următorului Plan de acțiune 2025 – 2028.

„Implementarea Planului de acțiune pentru Republica Moldova a consolidat și mai mult dialogul cu partenerii din cadrul Consiliului Europei. Unul dintre cele mai importante rezultate obținute în urma implementării Planului de acțiune este consolidarea politicii penale. De asemenea, am obținut mai multe rezultate necesare pentru consolidarea mecanismelor de integritate. Măsurile care sunt promovate în cadrul tuturor programelor Consiliului Europei, ne ajută să asigurăm o mai bună implementare a tuturor standardelor mecanismelor de monitorizare ale Consiliului Europei privind drepturile fundamentale ale omului și justiția”, a punctat Stela Braniște, secretar adjunct al Ministerului Justiției.

Autoritățile publice prezente la eveniment au subliniat importanța proiectelor de asistență implementate de Consiliul Europei și impactul acestora asupra proceselor de reformare a justiției, luptei împotriva corupției, susținerii educației pentru cetățenie democratică, combaterii traficului de ființe umane, consolidării domeniului constituțional, a studiilor constituționale și electorale, susținerii libertății și pluralismului mass-media, a democrației locale și descentralizării.

La finalul reuniunii, reprezentanții Consiliului Europei și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au trecut în revistă acțiunile prioritare pentru anul 2024 în vederea implementării Planului de Acțiune, cum ar fi consolidarea capacităților pentru implementarea noii legislații privind discursul de ură, îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul și promovarea transparenței proprietății mass-media.

Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021 – 2024 este un instrument de programare strategică menit să alinieze în continuare legislația, instituțiile și practicile naționale ale Republicii Moldova la standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația. Incluzând 17 domenii de intervenție, cu un buget total de aproximativ 24 de milioane euro, planul de acțiuni este și un instrument de sprijinire a Republicii Moldova în îndeplinirea obligațiilor sale în calitate de stat membru al Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul Europei #plan de actiuni #Republica Moldova

România a reușit să răspundă asertiv, nu doar defensiv, în fața provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra interimară al Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Țoiu a subliniat că România avansează proiectele de conectivitate energetică cu R. Moldova și Ucraina și a preluat președinția a două formate regionale pentru a sprijini procesul de aderare la UE a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova.

„Poate lucrul cel mai important pe care vreau să-l spun despre ultimul an și despre anii care urmează este că această instabilitate în relațiile internaționale nu este temporară. Lecția pe care am învățat-o este că în fața acestor furtuni, miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. România, în fața celor mai mari provocări la care a făcut față de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele în care facem parte”, a afirmat Oana Țoiu la evenimentul din 31 august, transmite Moldova1.

Oficiala a deschis discuțiile despre prioritățile diplomatice ale României cu componenta de securitate, calificând-o drept tema care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, în 2026. România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic al NATO, iar MAE a trebuit să privească deschis aceste riscuri și să ia decizii concrete.

„Nu putem să discutăm despre prioritățile politice externe ale României fără să ne axăm pe componenta de securitate, pentru că a fost componenta care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, agenda ultimului an. Cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic. Am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative de securitate generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare”, a declarat Țoiu.

Una dintre măsurile concrete adoptate a fost introducerea în Codul penal a unor pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Ministra a explicat că profitul generat ilegal pe teritoriul României nu poate deveni sursă de finanțare pentru armamentul folosit într-un război care generează riscuri de securitate și victime civile în Ucraina.

România și-a reafirmat angajamentul față de Ucraina și față de procesul de pace, Țoiu subliniind că țara va continua să fie alături de vecinul său în atingerea unei păci sustenabile. Ministrul a marcat și un moment simbolic important: pe 31 august, pentru prima dată în istorie, Ziua Limbii Române este celebrată în Ucraina, la Cernăuți, Odesa și în alte comunități românofone.

„Chiar astăzi se celebrează pentru prima dată în istorie Ziua Limbii Române în Ucraina, pe 31 august. Atât la Cernăuți, cât și la Odesa, cât și în celelalte comunități au avut loc evenimente pentru a celebra asta. Este promisiunea pe care am făcut-o la începutul verii trecute, la Cernăuți, când am invitat și pe ministrul de externe al Ucrainei, prima dată când ministrul de externe a ajuns la Cernăuți”, a spus Țoiu.

Ea a adăugat că evenimentul este rezultatul unui efort consolidat de mai mulți ani, finalizat prin parteneriatul strategic semnat de președinții celor două țări.