Blocaj la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în alegerea unui nou Procuror General. Membrii CSP au amânat în ședința de astăzi, 30 ianuarie curent, examinarea dosarelor candidaților care au aplicat la concursul pentru această funcție. Decizia a fost luată cu ușile închise, însă, hotărârea aprobată a fost anunțată public de președintele CSP, Dumitru Obadă.

„Consiliul Superior al Procurorilor, examinând prealabil dosarele candidaților care au depus pentru concursul la funcția de procuror general a stabilit lipsa unor avize consultative care urmau să fie remise de către autoritățile de control, potrivit legii speciale. Prin discuțiile, dezbaterile care au avut loc, s-a ajuns la o concluzie de a amâna o singură dată ședința de examinare a admisibilității dosarelor și a îndemna autoritățile de control a statului să remită în termenul solicitat avizele despre care spuneam anterior. Din acest motiv, chestiunea cu privire la admisibilitatea dosarelor concurs va fi examinată în următoarea ședință a Consiliul Superior al Procurorilor care va avea loc săptămâna viitoare. De asta, apelul consiliului este să ne mobilizăm și să recepționăm avizele pe marginea fiecăruia dintre candidați”, a precizat Dumitru Obadă.

De asemenea, Obadă a venit cu unele clarificări, întrucât ar avea unele legături cu trei candidați care au aplicat la concurs.

„Țin să aduc o informație de interes public, inclusiv membrilor consiliului, referitor la interacțiunea mea ca procuror cu trei procurori din concurs. Cu domnul Ion Munteanu am activat în 2011 în Procura Anticorupție, deci în același birou am activat o perioadă de un an de zile. Cu domnul Octavian Iachimovschi am studiat împreună și suntem membri ai Consiliului de Administrare a Asociației Procurorilor pentru ordine și dreptate, iar cu domnul Igor Demciucin am interacționat la INJ, ca formator. Inițial eu l-am implicat la un volum de care sunt responsabil, activitatea specială de investigație, iar ulterior dumnealui s-a angajat prin cumul la institut. Aceste circumstanțe au fost aduse la cunoștința prealabilă inclusiv a autorităților naționale de integritate pentru a da o calificare juridică. Ar putea cădea sub incidența legii ce reglementează conflictul potențial sau real de interse, există și un răspuns în acest sens a ANI-ului, care a exclus situația de incompatibilitate”, a adăugat președintele CSP.

Între timp, deputata PAS, Olesea Stamate, susține că numirea unui nou Procuror General ar putea dura și câteva luni.

„Nu prea stau la coadă candidații, probabil și din cauza că legea prevede că primii doi clasați urmează să treacă procedura de vetting. Cred că nu toți sunt suficient de încrezători că vor parcurge procedura cu bine… Cred că două luni de zile este un termen pe care trebuie să ni-l asumăm pentru vettingul celor doi candidați. (…) În total, mai puțin de două luni nu cred. Asta așa, orientativ. Cu siguranța, primăvara-vara trebuie să avem un procuror general”, a precizat Olesea Stamate la o emisiune de la Radio Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că procurorul general al Republicii Moldova ar urma să fie ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Un PROIECT de lege care prevede excluderea obligativității punctajelor a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați. Menționăm că la votarea în plen, trei parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de deputații PAS, Sergiu Lazarencu și Olesea Stamate, dar și deputatul independent Gaik Vartanean.

Șase candidați au depus dosarele la concursul pentru ocuparea funcției de Procuror General.

Șase candidați la funcția de procuror general: trei procurori, printre care interimarul Ion Munteanu

#concurs #Olesea Stamate #procuror general

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.