Dacă vrem să aflăm cum au stat lucrurile în justiția din Moldova în 2023, prin prisma statisticii de la Curtea Europeană pentru Drpturile Omului (CtEDO), trebuie să examinăm datele care vor fi în 2026-2027, afirmă Olesea Stamate, în studioul Radio Chișinău. Jurista a menționat că e nevoie de câțiva ani, pentru ca procesele să treacă de instanțele naționale. Abia apoi poate fi solicitată ședința CtEDO.

Stamate a precizat că dosarele de la CtEDO, pe baza cererilor depuse în 2023, vizează procese care au fost audiate de judecătorii moldoveni începând cu anul 2020 sau chiar mai devreme. Totodată, conform deputatei, trebuie examinat raportul, pentru a stabili ce chestiuni vizează dosarele.

„Nu am reușit să examinez în detaliu raportul sau cifrele care ne-ar arăta mai multe. Cererile depuse la CtEDO vizează diverse etape ale procesului judiciar. (…) Ca să depui o cerere la CtEDO, înseamnă că ai epuizat instanțele naționale. Deci, primul nivel, apelul și eventual dacă ai mers pe cale extraordinară. Respectiv, vă dați seama cât timp ia ca să finalizezi etapele naționale, ca să poți adresa cerere la CtEDO. Pe majoritatea cererilor adresate anul trecut, asta ar însemna că a început litigiul în 2020. Faptul că sunt mai multe cereri depuse la CtEDO nicidecum nu reflectă starea justiției în modul actual. Majoritatea vizează procese care au avut loc acum trei, patru, cinci, șase ani în urmă și abia acum au putut să fie depuse la CtEDO”, a declarat Stamate.

Precizăm că, începând cu anul 1997 și până în anul 2022 inclusiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 575 de hotărâri în cauze privind Republica Moldova, conform Centrului pentru Reforme în Justiție (CRJM). Drept urmare, au fost constatate 754 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar cele mai multe dintre ele referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Pentru condamnările din 2022 statul urmează să plătească jumătate de milion de euro. Cifra totală de despăgubirilor, începând cu 1997, ajunge la 22,5 milioane de euro.

Moldova, „mulsă de bani” pentru condamnările la CEDO din 2022. Care este cifra totală

#CtEDO #dosare #justitie #Moldova #Olesea Stamate

Autoritățile franceze se pregătesc sâmbătă pentru o nouă zi de proteste care ar putea fi tensionată. Aproximativ 70.000 de polițiști vor fi mobilizați în toată țara, în condițiile în care oamenii ies din nou în stradă. O sursă din Ministerul de Interne a avertizat că există „risc foarte ridicat de tulburare a ordinii publice”.

Pentru al treilea weekend consecutiv, sindicatele, studenții și membrii mișcării „Vestelor galbene” urmează să organizeze manifestații, protestând față de condițiile din școli și criza costului vieții.

Protestele vin după ce, luni, guvernul francez a prezentat mai multe măsuri cu scopul să răspundă nemulțumirilor elevilor și studenților, pe care sindicatele le-au considerat insuficiente.

Autoritățile pun în aplicare în acest weekend o operațiune de securitate consolidată, la fel ca pe 24 octombrie, ca reacție la violențele și jafurile generalizate care au umbrit manifestațiile altfel pașnice din 17 octombrie.

Sursa apropiată de Ministerul de Interne a avertizat vineri că „s-au înmulțit apelurile la adunări nedeclarate în piețele publice din toată Franța”, alături de „planuri pentru marșuri neautorizate spre locurile puterii și instituțiile statului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mulți polițiști aflați în concediu au fost rechemați la serviciu în toată Franța, iar altora le-au fost anulate zilele libere. Totodată, poliția din Paris a impus sâmbătă și duminică noaptea restricții de circulație în cartierele care au fost afectate de tulburări grave pe 17 octombrie.

Pe parcursul mișcării studențești, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au acuzat în repetate rânduri forțele de ordine de folosirea excesivă a forței împotriva protestatarilor.

Mișcarea de protest a elevilor și studenților din Franța a început la jumătatea lunii septembrie, după ce elevii au organizat manifestații împotriva condițiilor din școlile din suburbiile Parisului. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, iar sindicatele și forțele politice i s-au alăturat.

Manifestațiile, care au loc cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța, s-au transformat între timp într-o mișcare socială mai amplă împotriva crizei costului vieții și a creșterii prețurilor la carburanți.

#Franta #politisti #proteste