Începând cu anul 1997 și până în anul 2022 inclusiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 575 de hotărâri în cauze moldovenești. Ca urmare, au fost constatate 754 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar cele mai multe dintre ele referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Pentru condamnările din 2022 statul urmează să plătească jumătate de milion de euro. Cifra totală, din 1997, urcă la 22,5 milioane de euro.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul interimar al Programului Justiție, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a declarat că cele mai multe din violările constatate – 30% – se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

„Este puțin sau mult? Media la Curte arată că acest drept este mai frecvent încălcat decât 30%. Dar în cazul Republicii Moldova indicatorul este mai mic din cauză că avem un număr mare de încălcări serioase ale Convenției. Noi avem 25% de violări ale interzicerii torturii. Și aici mă refer la maltratare, neinvestigarea maltratării, condițiile de detenție, maltratarea între privați care nu este investigată de către autorități și neacordarea asistenței medicale în detenție”, a notat Vladislav Gribincea.

În ceea ce ține de încălcarea dreptului la un proces echitabil, este vorba întâi de toate despre neexecutarea hotărârilor judecătorești. La fel, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești prin revizuiri, recursuri în anulare, apeluri sau recursuri tardive.

„Un alt bloc este modul în care se examinează cauzele – procedura. Nu spunem că hotărârea abuzivă, dar ține de chestiuni de procedură, mai ales în ceea ce privește examinarea cauzelor în apel și recurs. Curtea de Apel sau Curtea Supremă de Justiție inversează soluțiile instanțelor ierarhic inferioare fără a audia martorii. Acest lucru este inadmisibil”, a spus Vladislav Gribincea.

Alte violări țin de încălcarea dreptului la protecția proprietății și, potrivit CRJM, chiar dacă acestea nu sunt în număr foarte mare, ele sunt extrem de costisitoare. O altă încălcare se referă la dreptul la libertate și siguranță și aceste cazuri denotă modul în care judecătorii din Moldova aplică arestul.

„Curtea Europeană spune că frecvent aceste proceduri, adică arestările, sunt prost motivate. Iar regula generală este că dacă nu sunt motive, persoana trebuie să fie lăsată în libertate”, a menționat directorul interimar al Programului Justiție.

Condamnările se mai referă și la articolul cu privire la respectarea vieții private și de familie.

„Aceste violări sunt foarte diferite și foarte intruzive. Sunt de la interceptarea corespondenței până la gălăgia generată de un aparat de condiționare care este pus de către vecini lângă fereastra reclamantului, care nu poate dormi din cauza gălăgiei. Sau neindicarea naționalității în actele de stare civilă, adică indicarea altei origini etnice decât cea pe care o pretinde reclamantul – moldovean în loc de român, cum pretinde reclamantul”, a declarat Vladislav Gribincea.

Pe parcursul anului trecut, cetățenii moldoveni au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului 642 de cereri, cu 12 plângeri mai mult decât în anul 2021. După numărul de adresări pe cap de locuitor, Republica Moldova se află pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei – înregistrând un anti-record.

#bani #CEDO #condamnari #Moldova

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.