Statele Uniunii Europene au ajuns la un consens în privința primei etape a unui plan destinat să orienteze către reconstrucția Ucrainei veniturile generate de activele rusești înghețate în blocul comunitar, conform anunțului făcut marți de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, informează France Presse.

Această etapă reprezintă un avans în lunga și delicata dezbatere juridică cu privire la posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate în statele occidentale, în urma sancțiunilor impuse Rusiei în contextul invaziei asupra Ucrainei. O sumă de aproape 19 miliarde de euro, provenind de la oligarhii ruși, a fost astfel blocată în Uniunea Europeană, iar statele membre ale blocului comunitar, împreună cu cele din G7, au blocat accesul Rusiei la aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau aur, acțiune pe care Moscova a caracterizat-o drept un „furt”. Din această sumă, Uniunea Europeană a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte fiind depozitată în Belgia și gestionată de casa de compensare Euroclear.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Opțiunea confiscării acestor active și transferul lor către Ucraina, dorită de mai mulți politicieni occidentali, pare a fi, cel puțin deocamdată, exclusă, deoarece ar putea afecta piețele financiare internaționale și ar slăbi moneda euro. De asemenea, Moscova a amenințat cu măsuri „dureroase” în cazul implementării unei astfel de idei. Prin urmare, unele state, precum Belgia, au propus ca alternativă impunerea unei taxe asupra activelor rusești înghețate, măsură care ar putea genera anual aproximativ trei miliarde de euro în beneficiul Ucrainei.

Într-o a doua etapă, și pentru a permite Ucrainei să încaseze aceste fonduri, Comisia Europeană va formula o nouă propunere pentru reglementarea confiscării și utilizării acestor venituri provenite din activele rusești înghețate. Comisia Europeană a justificat această abordare în etape prin necesitatea de prudență față de posibilele blocaje juridice.

Belgia deja impune taxe asupra veniturilor sau dobânzilor generate de aceste active rusești, iar Euroclear a decis să le transfere direct către Ucraina. Premierul belgian Alexander De Croo a promis în octombrie că în 2024 Ucrainei îi va oferi 1,7 miliarde de euro, sumă corespunzătoare taxelor percepute asupra dobânzilor obținute din activele rusești înghețate în băncile din Belgia, după ce în 2023 Ucraina a primit aproximativ 600 de milioane de euro în acest fel.

#sprijin financiar #Ucraina #UE

Republica Moldova are nevoie de o industrie de apărare, iar legislația trebuie modificată pentru a permite investițiile private în producția de drone și echipamente militare. Proiectul de lege la care lucrează Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu Ministerul Apărării, este într-o etapă avansată, urmând să fie obținute avizele politice necesare înainte de a fi promovat în Guvern și transmis Parlamentului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit oficialului, în ultimele săptămâni a lucrat personal la modificările legislative, iar obiectivul este crearea unui cadru cât mai simplu și mai puțin birocratic pentru investitorii interesați de acest domeniu. Năsui nu a comunicat o dată exactă pentru transmiterea proiectului în Parlament, dar a precizat că, dacă ar depinde de el, documentul ar fi promovat cât mai repede.

Ministrul a confirmat și existența unui interes semnificativ din partea unor potențiali investitori pentru dezvoltarea unei industrii de apărare în Republica Moldova, fără să ofere numele companiilor sau țările din care provin.

„Moldova are nevoie de o industrie de apărare. Moldova trebuie să se poată apăra. Tot ce se întâmplă în lume în momentul acesta ne arată că trebuie să ai capacități de apărare. Asta nu înseamnă să te duci în războaie. Asta înseamnă să te poți apăra”, a declarat Claudiu Năsui.

Referindu-se la neutralitatea Republicii Moldova, ministrul a subliniat că acest statut nu ar trebui să împiedice dezvoltarea capacităților defensive. El a dat exemplul Elveției, care, deși este un stat neutru, investește în apărare și își dezvoltă capacitățile militare.

Năsui a mai spus că statul trebuie să păstreze un rol important în supravegherea acestui sector, inclusiv în ceea ce privește controlul exporturilor, licențelor și transferului de tehnologii militare.