Retailerul online Elefant, cu obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (ELF26), a anunţat miercuri, 31 ianuarie curent, că a introdus pe rolul Tribunalului Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, exprimându-şi intenţia de a propune un plan de reorganizare, cu menţinerea dreptului de administrare a propriei activităţi, scrie Ziarul Financiar.

Potrivit unui anunţ de la începutul lunii august, Miller Centre SRL, administrată în prezent de antreprenorii Dragoş şi Gheorghe Comăniciu, cofondatori ai producătorului local de lactate Delaco, a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva Elefant pe rolul Tribunalului Bucureşti. Compania a spus atunci ca răspuns că cererea este lipsită de obiect, valoarea creanţei pe care Miller Centre o deţine împotriva societăţii fiind sub valoarea-prag privind cuantumul minim.

Elefant a cochetat şi cu listarea de acţiuni la Bursa de la Bucureşti, însă în octombrie 2021 Ion Sturza declara pentru ZF că, desi a analizat şi analizează în continuare listarea, compania are şi alte opţiuni pe masă – oferte de la investitori, de la parteneri sau de la bănci.

În decembrie 2023, retailerul anunţa că Gherasim Briceag a transmis decizia de a demisiona din funcţia de director financiar începând cu 29 decembrie 2023 şi că noul CFO va fi desemnat cu ocazia următoarei Adunări Generale a Acţionarilor.

După ce Elefant a anunţat în luna mai că Millennium Gold Resources Limited şi Catalyst Romania SCA SICAR, au semnat un contract prin care îşi cesionează participaţiile de 58,84% şi de 9,62% din capitalul social, adică 44 de milioane de acţiuni, către Evolution Prest Systems, retailerul a anunţat în noiembrie că acţionarii au renunţat la perfectarea tranzacţiei.

Evolution Prest Systems este controlată în proporţie de 63,63% de Mihai Ispas Pătraşcu, fondator şi CEO al evoMAG, unul dintre cele mai mari magazine online din România, în timp ce Catalyst Romania FUND II este un alt acţionar cu 26,22%.

Millennium Gold Resources Limited este un offshore din Cipru, activ în România prin intermediul mai multor societăţi şi este controlat de Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi cel care în 2010 lansa retailerul Elefant pe piaţă.

Pe de altă parte, Grupul Catalyst este activ în România prin intermediul mai multor societăţi cu activităţi în principal în domeniul IT. Este primul fond de investiţii în startupuri tech din România, susţinut de 3TS Capital.

Elefant a realizat în noiembrie 2021 un plasament privat de obligaţiuni în valoare de circa 17,5 mil. lei, la o rată anuală fixă a cuponului (dobânda) de 9%, plătibilă semestrial. Aceasta a fost a doua emisiune de obligaţiuni a retailerului, după cea de 7,7 mil. lei din 2018 care a ajuns la scadenţă.

Astăzi, bondurile ELF26 se tranzacţionează la 62,7% din valoarea lor nominală, după ce investitorii au tranzacţionat anul trecut instrumente în valoare de 3,5 mil. lei, arată datele BVB.

Elefant a încheiat primul semestru din 2023 cu afaceri de 53 mil. lei, comparativ cu 95 mil. lei în aceeaşi perioadă din 2022, în timp ce pierderile au rămas la aceeaşi valoare, de 11 mil. lei, potrivit raportului semestrial. Cheltuielile de exploatare s-au redus de la 104 mil. lei la 62 mil. lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elefant #insolventa #Ion Sturza

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.