După ce deputata PAS Doina Gherman a fost aleasă în funcția de vicepreședintă a Parlamentului, ca urmare a demisiei din această funcție a colegului de fracțiune Mihail Popșoi învestit în fotoliul de ministru de Externe, Parlamentul a aprobat joi, 1 februarie curent, modificări în componența nominală a Biroului permanent al Parlamentului, dar și în componența nominală a mai multor comisii parlamentare permanente. Din una dintre comisii a fost exclus deputatul „neafiliat” Vasile Bolea. Asta a dus la o ceartă în plen între el și Doina Gherman.

Odată ce au fost excluși din Biroul permanent deputații Olesea Stamate și Mihail Popșoi, fiind incluși în componența acestuia parlamentarii Ion Groza, Adrian Belîi și Larisa Voloh, în cadrul ședinței plenare de joi, majoritatea parlamentară reprezentată de PAS a aprobat modificări și în componența nominală a mai multor comisii parlamentare permanente.

Astfel, Veronica Roșca a fost desemnată în funcția de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, iar președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie a fost numit deputatul Adrian Belîi. Au fost operate modificări și în componența Comisiei politică externă și integrare europeană. În calitate de președintă a acestei Comisii a fost desemnată deputata Ina Coșeru. De asemenea, Comisia economie, buget și finanțe va avea o nouă funcție de vicepreședinte, deținută de deputatul Dorian Istratii.

Vasile Bolea a fost exclus anume din Comisia juridică, numiri și imunități, fiind inclus, fără a fi întrebat de Biroul permanent, în Comisia de control al finanțelor publice.

„– Atunci când ați hotărât să mă excludeți din Comisia juridică, numiri și imunități și să mă includeți în Comisia de control al finanțelor publice, cu cine v-ați consultat? – Mulțumesc, domnule deputat neafiliat de întrebare. Din ce fracțiune faceți parte? Așteptăm procesul verbal al fracțiunii. Atâta timp cât nu aveți fracțiune, este la discreția Parlamentului în ce comisie vă veți afla. – V-a dat cineva vreo decizie, cine v-a ghidat, cum să mai adresez întrebarea, ca s-o înțelegeți? Ați încălcat regulamentul Parlamentului care spune că trebuie să fie întrebat deputatul, chiar dacă nu sea flă în nicio fracțiune, reieșind din specificul activității sale anterioare, ca să muncească în comisie. Eu înțeleg că asta este emitenția Biroului permanent care are 13 membri PAS și BCS… – Repet: este decizia Biroului permanent al Parlamentului care are 13 membri. Un întreg birou trebuie să consulte un deputat transfug fără o fracțiune în spate? Atât cât nu este un proces verbal pentru a face parte dintr-o comisie sau alta, este la discreția Parlamentului”.

Într-un final, deputatul Vasile Bolea a anunțat că refuză să facă parte din Comisia de control al finanțelor publice și să scrie în ce comisie vrea să muncească: „am dreptul să decid”.

„Mare păcat că nu acceptați. V-am oferit o șansă pentru renaștere, dar dacă dvs. nu ați acceptat, asta e”, a comentat Doina Gherman, făcând referire la formațiunile politice extraparlamentare afiliate fugarului Ilan Șor.

În Parlamentul de legislatura a XI-a sunt 11 comisii parlamentare permanente. Fracțiunile își numesc membrii în comisiile permanente, ținându-se seama de reprezentarea lor proporțională în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cearta #Doina Gherman #parlament #Vasile Bolea

Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.