Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Veronica Roșca, este noua președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova, după demisia Olesei Stamate. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost votat de deputați la ședința plenară de joi, 1 februarie 2024.

Potrivit documentului, Olesea Stamate rămâne membru al Comisiei juridice, însă nu și membru al Biroului permanent al legislativului. Stamate, alături de fostul deputat Dan Perciun, au fost excluși.

Au fost făcute și alte modificări în cadrul Comisiilor permanente.

Pe site-ul parlament.md, modificarea privind numirea Veronicăi Roșca la șefia Comisiei juridice, a fost făcută încă în dimineața zilei de joi, deși nu fusese încă votat în plen.

În trecut, Veronica Roșca a fost lectoră la Universitatea Tehnică a Moldovei, fiind doctorand în drept constituțional. În 2016 a devenit membră a Biroului Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus pe atunci de Maia Sandu. A devenit deputată PAS, în urma alegerilor parlamentare din 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În data de 19 ianuarie curent, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Olesea Stamate, a anunțat că renunță, din 1 februarie 2024, la funcția de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului. Parlametara susține că intenționează să se concentreze mai mult pe creația legislativă, renunțând la procesele organizaționale.

BOMBA ZILEI! Olesea Stamate renunță la funcția de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului

#deputate PAS #Olesea Stamate #parlament #Veronica Rosca

Foametea provocată în anii 1946–1947 pe teritoriul țării noastre urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat miercuri, 19 august, avizul asupra proiectului de lege care prevede recunoașterea și comemorarea victimelor acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii.

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.