Judecătorul Gheorghe Balan, cel care examinează dosarul în care Vladimir Andronachi și Anatolie Blonschi sunt învinuiți de implicare în furtul miliardului, acuză „acțiuni de intimidare și filaj”. Dezvăluirile magistratului Balan se conțin într-o încheiere emisă în data de 31 ianuarie 2024, pe care a transmis-o părților dosarului menționat.

Magistratul scrie că a devenit ținta unei campanii mediatice declanșată de „puterea legislativă și executivă” a Republicii Moldova, menită să-i denigreze imaginea acestuia.

„[…] pentru a nu pune la îndoială încrederea participanților la proces în imparțialitatea subsemnatului, în particular, și în justiție, în general, precum și a nu vicia o eventuală hotărâre judecătorească din acest motiv, consider necesar de a înștiința participanții la proces despre faptul că, în legătură cu examinarea prezentei cauze, de către anumite „structuri ale statului”, împreună și în complicitate cu unii factori de decizie din cadrul sistemului judecătoresc și reprezentanți ai puterii legislative și executive din Republica Moldova, au întreprins și continuă să facă acest lucru, mai multe acțiuni de intimidare în privința subsemnatului, inclusiv, măsuri speciale de investigații și, fără acordul subsemnatului, „specializarea forțată în materie civilă”, pentru a-l determina să adopte soluții ilegale, dar „convenabile” acestora.

Totodată, în scopul evitării unor eventuale cereri de recuzare din considerentele descrise și tergiversării examinării cauzei din aceste motive, asigur participanții la proces că, pentru a nu pune la îndoială imparțialitatea subsemnatului la examinarea prezentei cauze și respectarea întocmai a garanțiilor constituționale ale dreptului la un proces echitabil, voi întreprinde toate măsurile legale pentru înlăturarea amestecului la înfăptuirea justiției din partea celor indicați supra […]”, se menționează în actul semnat de Gheorghe Balan.

Declarații în acest sens au făcute și într-un apel telefonic pentru redacția Realitatea.md. Judecătorul Balan afirmă că este filat, deja de câteva luni, inclusiv atunci când merge într-un restaurant cu familia, prietenii, dar și la biserică.

„Într-o zi de duminică, eram la biserică, la slujbă, și am observat un colonel de poliție. Stătea în spate, nu m-am apropiat să întreb ce caută acolo, deși puteam, dar era totul evident. La fel, sunt interceptate telefoanele membrilor familiei mele. Într-o altă zi, stăteam într-un local cu prietenii, și am văzut alți trei lucrători operativi. Diverse controale absurde în activitatea mea. Recent am fost tranferat de la Judecătoria sediului Buiucani, la cea centrală. Înțeleg toate aceste lucruri de ce se întâmplă: Nu sunt ascultător puterii politice. Acțiunile de filaj s-au intensificat de când examinez dosarul în care este vizat Andronachi și Blonschi. Din sursele mele, au fost autorizate măsuri speciale de investigație în privința mea”, a precizat Gheorghe Balan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul în care Vladimir Andronachi și Anatolie Blonschi sunt învinuiți de implicare în furtul miliardului a fost trimis în judecată la 10 martie 2023. O lună mai târziu, Andronachi, care se afla în arest în Penitenciarul nr. 13, a fost plasat în arest la domiciliu. În luna august, măsura pe numele lui Andronachi a fost modificată, iar acesta – eliberat pe garanție.

Anatolie Blonschi, care s-a predat autorităților noastre, a fost plasat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, însă ulterior, eliberat pe cauțiune. Eliberarea acestuia a costat 23 de mii de lei. Dosarul „Andronachi/Blonschi” a ajuns pe masa judecătorilor după ce a fost disjuns din cauza „Frauda Bancară”.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a criticat eliberarea lui Andronachi pe „garanție personală”. În cadrul unui briefing de presă, Dragalin a declarat că măsura preventivă adecvată pentru Andronachi este arestul preventiv, întrucât există riscul evident ca acesta să se eschiveze de la procesul judiciar.

#dosare de rezonanta #filaj #judecator

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.