Deficit acut de judecători la Curtea de Apel (CA) Chișinău. Ghenadie Mîra, președinte interimar al instanței, susține că urmează și alte demisii ale magistraților, în contextul procedurii de vetting. Declarații în acest sens au fost făcute la un briefing de presă, susținut în comun cu președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, transmis pe Rlive.md.

„Avem nevoie să dublăm numărul de judecători la Curtea de Apel Chișinău. În statele de personal, noi avem 57 de judecători, dar efectiv, pe moment lucrează 35 de judecători. În viitorul apropiat, cel puțin 4 judecători pleacă în demisie pe motivul atingerii plafonului de vârstă de 65 de ani. Eventual, în procedura de vetting, există riscul ca nu mai puțin de 50% din judecători să plece”, a precizat Ghenadie Mîra.

Funcționarul recunoaște că:

„… în vederea eficientizării activității Curții de Apel Chișinău, pe colegiul civil și penal, vor fi plafonate numărul ședințelor sau numărul cauzelor pe care le poate examina un judecător în cadrul unui Colegiu, or, altfel, volumul de lucru, 43 de mii de dosare care se examinează în Curtea de Apel, pe rolul Curții, inclusive dosare de rezonanță”, a adăugat Mîra.

Soluții pentru magistrații de la Curtea de Apel din capitală au parvenit și din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Judecătoria Ungheni și Judecătoria Orhei, cu toate sediile sale, să fie date Curții de Apel Nord, actuala Curte de Apel Bălți. Astfel că, o parte din dosarele care astăzi vin la Curtea de Apel Chișinău, să meargă la Curtea de Apel Bălți. Asta ar fi o soluție. Cealaltă soluție: Consiliul Superior al Magistraturii urmează în cel mai scurt timp să vadă dacă putem transfera temporar judecători de la primele instanțe la Curtea de Apel Chișinău, pentru ca aceștia să vină în ajutorul colegilor de la Curtea de Apel Chișinău, în soluționarea numărului mare de dosare care stă astăzi pe rolul curții. Astea ar fi soluțiile pe timp scurt și care ar fi implementate și promovate de către CSM, astfel încât situația la Curtea de Apel Chișinău, cumva, să fie ameliorată”, a menționat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău și membrii Consiliului Superior al Magistraturii au organizat vineri, 2 februarie curent, discuții publice. Au fost abordate chestiuni cu privire la problemele și provocările actuale ale Curții de Apel Chișinău, precum și soluțiile ce pot fi adoptate.

#CSM #Curtea de Apel Chișinău #dosare #judecatori #soluții

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.