Preşedintele AUR din România, George Simion, a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani. Informația a fost confirmată vineri, 2 februarie curent, pentru NewsMaker.md de reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Cu două zile în urmă, Valentin Dediu, fost director interimar al serviciului secret (SIS) din Republica Moldova în perioada 2011-2013, a declarat la TVR Moldova că „George Simion a nimerit cumva sub vizorul serviciilor speciale rusești, sau materiale compromițătoare, sau cu bani”. Politicianul venise cu o reacție.

„În Republica Moldova, străinii pot fi declarate persoane indezirabile dacă aceștia au desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice în privința acestora că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a menționat Inspectoratul.

Cu privire la George Simion, Inspectoratul a declarat că „a emis o decizie de prelungire a termenului declarării străinului ca persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de încă 5 ani”. „Autoritatea competentă a Republicii Moldova a informat autoritățile din România despre decizia adoptată. Actualmente Inspectoratul General pentru Migrație se află într-un litigiu cu cetățeanul român care a contestat în instanță măsura impusă”, a precizat IGM.

Formele și metodele de acțiune ale liderului AUR din România, George Simion, sunt aceleași cu cele ale politicianului din Republica Moldova, Iurie Roșca, e de părere fostul director SIS, Valentin Dediu, care face o paralelă între cei doi politicieni și spune că ei ar avea tangențe cu serviciile speciale ale Federației Ruse.

„George Simion când venea, făcea tot posibilul să fie cunoscut că el a intrat în Republica Moldova, chiar de la vamă, era gălăgios. Au fost niște tentative de a lui de a face zarvă, participare la diferite acțiuni de protest, dar, ca atare, avea mai multe acțiuni și activități pozitive, dar nu avea decât declarații. În ultimii ani, de când a devenit parlamentar, el a devenit altfel. Noi avem al nostru politician, Iurie Roșca, cu care putem face o paralelă. Formele și metodele de acțiune sunt aceleași”, a spus Dediu. „Serviciile speciale străine, și în primul rând Federația Rusă, selectează persoane care sunt în opoziție față de conducere și se apropie de ei. Ca să îi facă pe ei prieteni pe probleme de ideologie este imposibil, patriotism nu, atunci ei ori îi cumpără, ori caută materiale compromițătoare și le dau de știri că le au. Eu cred că George Simion a nimerit cumva sub vizorul serviciilor speciale rusești, sau materiale compromițătoare, sau cu bani. Deci, atunci nu era, dar cu timpul oamenii se schimbă. Iurie Roșca a fost o anumită perioadă cel care a promovat frontul popular, ca pe urmă să devină altcumva. Rușii au nevoie de a certa Ucraina cu România, fiindcă România astăzi e cel mai apropiat aliat al Ucrainei. Pe teritoriul României astăzi este și armament și toată logistica, ei trebuie certați și au găsit prin cine”, a adăugat el la emisiunea „Punctul pe AZi”de la TVR Moldova.

George Simion a transmis pentru G4Media.ro o reacție la acuzațiile aduse de fostul director interimar SIS: „Îi mulțumesc domnului Dediu că a confirmat ce spun de mult: nu am avut interacțiuni cu serviciile rusești în activitatea mea de lider civic, unionist. Altminteri, referitor la mesajele actuale pe care le promovez și le-am tot promovat în spațiul public, îl asigur pe domnul Dediu că nu e vorba nici de bani, nici de materiale compromițătoare, ci doar de constanță. Ce ziceam în 2006-2009, când era șeful SIS, sau 2016, spun și în 2024: nu există justificare pentru a mai menţine pactul nazisto-sovietic Ribbentrop-Molotov, care i-a împărţit pe români în două state”.

Și mai devreme de cele scrise mai sus, pe 31 ianuarie curent, premierul României, Marcel Ciolacu, confirmase pentru presa locală că va solicita motivul de la Guvernul Ucrainei și al Republicii Moldova pentru care George Simion are interdicție de intrare.

De la începutul războiului din proximitate a luat măsura asiguratorie de declarare ca indezirabili în cazul a 98 de străini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AUR #George Simion #Rusia

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.