România vrea să modifice mai multe prevederi din legea cetățeniei, pentru a preveni fraudele. Ministra Justiției de la București, Alina Gorghiu, a anunțat că, începând cu octombrie 2022, au existat suspiciuni de falsuri în circa 1000 de dosare.

Proiectul prevede că dobândirea sau redobândirea cetățeniei române să devină un proces digitalizat. Certificatul va fi înlocuit cu un card electronic, care va conține fotografia, datele personale și amprentele titularului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Alinei Gorghiu, Bucureștiul planifică să facă accesibilă o aplicație, începând cu 2026, iar toți solicitanții să poată urmări etapa de examinare a dosarului online, din România sau din afara țării.

Dosarele privind cetățenia ar urma să fie examinate în ordinea cronologică a depunerii. Totodată, cunoașterea limbii române și „dovedirea de către solicitanți a atașamentului față de valorile supreme ale statului român” devin obligatorii, potrivit ministerului Justiției de peste Prut.

O altă noutate este că actele depuse vor fi extrase originale de pe actele de stare civilă, eliberate de cu maxim doi ani înainte de depunerea cererii privind acordarea sau redobândirea cetățeniei române.

#Alina Gorghiu #cetatenie #lege #redobandire #Romania

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.