Procuratura Generală (PG) dezminte informația precum că Ion Munteanu a clasat un dosar din frauda bancară. Conform instituției, procurorul general „nu decide soluții pe cauzele penale aflate în gestiunea procurorilor”.

„Comunicăm ca procurorul Roman Eremciuc nu are vreo funcție de conducere în cadrul Procuraturii Generale (nu conduce nici o subdiviziune din cadrul Procuraturii Generale). Totodată, din postarea Dvs nu este clar la ce dosar vă referiți”, se arată în reacția transmisă de PG la adresa redacției Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, BANI.MD a publicat o știre în care omul de afaceri, Denis Urechi îl acuză pe Procurorul General, Ion Munteanu că ar fi clasat un dosar din „frauda bancară”.

„Procurorul General interimar, Ion Munteanu primește plângerea de la Ion Lambantu că este persecutat pe un caz de dosar penal din epopeea fraudei bancare la Procuratura Anticorupție și invocă faptul că procurorul întreprinde acțiuni ilegale. Munteanu retrage dosarul aflat la control de la Procuratura Anticorupție și îl dă la secția de control la PG pentru a-l verifica unde șeful secției este ruda lui Ion Lambantu, Roman Eremciuc. Și această secție nu verifică dosarul, dar îl clasează. Mă interesează reacția Veronică Dragalin, șefa PA. Pentru astfel de combinație plata este 300 mii de euro. Este o schemă simplă cum sunt clasate dosarele pe frauda bancară”, a declarat omul de afaceri Denis Urechi.

Ion Lambantu este afaceristul, care a figurat în dosarul „furtul miliardului”, fiind reținut în urma perchezițiilor desfășurate la domiciliu și biroul acestuia la data de 11 noiembrie 2020, notează bani.md. Conform procurorilor, prin diferite scheme, Lambantu ar fi luat credite neperformante de la Banca de Economii (BEM) în valoare totală de peste 7 milioane de euro. Acesta a fost cercetat penal pe două capete de acuzare: escrocherie în proporții deosebit de mari și spălarea banilor. Conform rechizitoriului, Lambantu, profitând de diferite persoane, prin diferite scheme ar fi luat și însușit mai multe credite de la Banca de Economii, pe care nu le-a mai returnat.

PG, despre clasarea unui dosar din frauda bancară: Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale

#clasare #dosar #frauda bancară #Procuratura Generala #reacție

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.