Procuratura Generală (PG) dezminte informația precum că Ion Munteanu a clasat un dosar din frauda bancară. Conform instituției, procurorul general „nu decide soluții pe cauzele penale aflate în gestiunea procurorilor”.

„Comunicăm ca procurorul Roman Eremciuc nu are vreo funcție de conducere în cadrul Procuraturii Generale (nu conduce nici o subdiviziune din cadrul Procuraturii Generale). Totodată, din postarea Dvs nu este clar la ce dosar vă referiți”, se arată în reacția transmisă de PG la adresa redacției Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, BANI.MD a publicat o știre în care omul de afaceri, Denis Urechi îl acuză pe Procurorul General, Ion Munteanu că ar fi clasat un dosar din „frauda bancară”.

„Procurorul General interimar, Ion Munteanu primește plângerea de la Ion Lambantu că este persecutat pe un caz de dosar penal din epopeea fraudei bancare la Procuratura Anticorupție și invocă faptul că procurorul întreprinde acțiuni ilegale. Munteanu retrage dosarul aflat la control de la Procuratura Anticorupție și îl dă la secția de control la PG pentru a-l verifica unde șeful secției este ruda lui Ion Lambantu, Roman Eremciuc. Și această secție nu verifică dosarul, dar îl clasează. Mă interesează reacția Veronică Dragalin, șefa PA. Pentru astfel de combinație plata este 300 mii de euro. Este o schemă simplă cum sunt clasate dosarele pe frauda bancară”, a declarat omul de afaceri Denis Urechi.

Ion Lambantu este afaceristul, care a figurat în dosarul „furtul miliardului”, fiind reținut în urma perchezițiilor desfășurate la domiciliu și biroul acestuia la data de 11 noiembrie 2020, notează bani.md. Conform procurorilor, prin diferite scheme, Lambantu ar fi luat credite neperformante de la Banca de Economii (BEM) în valoare totală de peste 7 milioane de euro. Acesta a fost cercetat penal pe două capete de acuzare: escrocherie în proporții deosebit de mari și spălarea banilor. Conform rechizitoriului, Lambantu, profitând de diferite persoane, prin diferite scheme ar fi luat și însușit mai multe credite de la Banca de Economii, pe care nu le-a mai returnat.

PG, despre clasarea unui dosar din frauda bancară: Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale

#clasare #dosar #frauda bancară #Procuratura Generala #reacție

Principala agenție de presă de stat de la Moscova a relatat pe scurt despre bombardarea punctului de trecere a frontierei, Starokazacie, nu a scris nimic despre cele două persoane care au murit în urma atacului, în schimb susține că atacul a fost pentru că „România transportă arme pe acolo către Odesa”.

„Punctul de control ucrainean Starokazacie, situat la granița cu Moldova în regiunea Odesa, și-a suspendat activitatea în urma unor explozii, a informat Serviciul de Gardă de Frontieră de Stat”, scriu jurnaliștii ruși.

„În prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”, a precizat agenția ucraineană într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram.

Mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova, se precizează în textul publicat de Tass.

România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei, din motive de securitate.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu o reacție, prin care declară că:

„Este o afirmație falsă și lipsită de orice temei. Prin teritoriul Republicii Moldova nu sunt transportate arme către Ucraina – nici prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie, nici prin alte puncte de frontieră. Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări. Atacul din această noapte a provocat moartea a doi civili și rănirea altor persoane. Încercarea de a justifica uciderea civililor prin afirmații false privind pretinse „transporturi de arme” este cinică și inacceptabilă. Republica Moldova condamnă ferm acest atac și respinge categoric orice tentativă de a-l justifica prin falsuri și dezinformare”, explică MAE.