Infracțiunile rutiere grave, cum ar fi viteza excesivă sau conducerea sub influența alcoolului, ar trebui să ducă la interzicerea dreptului de a conduce în întreaga UE, au declarat marți, 6 februarie curent, deputații europeni, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În prezent, dacă un șofer își pierde permisul în urma unei infracțiuni rutiere într-o țară din UE diferită de cea care i-a eliberat permisul, în cele mai multe cazuri sancțiunea se va aplica doar în țara în care a fost comisă infracțiunea și nu va atrage după sine restricții în restul UE.

Pentru a se asigura că suspendarea, restricția sau retragerea permisului de conducere al unui nerezident se aplică în toate țările UE, noile norme impun ca această decizie să fie transmisă țării UE care a eliberat permisul de conducere.

Infracțiuni periculoase

Deputații europeni propun adăugarea conducerii fără permis valabil la lista infracțiunilor grave de circulație, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului sau accidentul mortal de circulație, care ar declanșa schimbul de informații privind decăderea din dreptul de a conduce. Conducerea cu 50 km/h mai mult decât limita de viteză este, de asemenea, una dintre infracțiunile rutiere grave care ar putea duce la interzicerea dreptului de a conduce. Eurodeputații au stabilit o limită de viteză mai mică pentru zonele rezidențiale, ceea ce înseamnă că depășirea limitei de viteză cu 30 km/h pe aceste drumuri ar putea duce la pierderea sau suspendarea permisului de conducere.

Parlamentul propune să se stabilească un termen de zece zile lucrătoare pentru ca țările UE să se informeze reciproc cu privire la deciziile privind decăderea din dreptul de a conduce și un alt termen de 15 zile lucrătoare pentru a decide dacă o decădere din dreptul de a conduce se va aplica în întreaga UE. Șoferul în cauză ar trebui să fie informat despre o decizie finală în termen de șapte zile lucrătoare, au adăugat eurodeputații.

Proiectul de norme privind efectul la nivelul Uniunii Europene al anumitor decăderi de dreptul de a conduce a fost adoptat cu 372 de voturi pentru, 220 de voturi împotrivă și 43 de abțineri. Parlamentul a încheiat acum prima lectură și, întrucât Consiliul nu și-a adoptat încă poziția, noul Parlament care va fi ales în iunie 2024 va continua activitatea privind această lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#infractiuni #lege noua #soferi #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.