Fiecare euro mobilizat pentru a sprijini Ucraina este un euro investit în securitatea și prosperitatea Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Charles Michel, în plenul Parlamentului European.

Șeful Consiliului European a vorbit în hemiciclul de la Strasbourg despre rezultatele Consiliului European extraordinar din data de 1 februarie. Atunci, liderii celor 27 de state membre ai Uniunii Europene, inclusiv premierul maghiar Viktor Orban, au ajuns la un acord cu privire la mecanismul de sprijin de 50 miliarde de euro pentru Ucraina, înțelegerea fiind anunțată de președintele Consiliului European, Charles Michel, la doar nouă minute de la începerea summitului.

Referindu-se la dubla decizie – de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina (decembrie 2023) și de “a acorda Ucrainei sprijinul macro-financiar de 50 de miliarde de euro (februarie 2024), Charles Michel a precizat că această “dublă decizie arată că suntem hotărâți să nu ne lăsăm intimidați de Rusia, care a decis să încalce brutal și brusc suveranitatea Ucrainei și dreptul internațional și care atacă valorile noastre democratice cele mai fundamentale”.

El a precizat că această decizie “de a nu ne lăsa intimidați și de a fi hotărâți să sprijinim Ucraina” va fi continuată “atât timp cât va fi necesar”.

“Vreau să o spun aici cu mare solemnitate celor care, din când în când, încearcă să instige la îndoială sau la suspiciune: fiecare euro european mobilizat pentru a sprijini Ucraina este un euro investit în propria noastră securitate și prosperitate. Este un euro investit în stabilitatea Uniunii Europene“, a continuat el, insistând că sprijinul pentru Ucraina nu este “un act de caritate”.

Charles Michel a mai indicat că această decizie a Consiliului European este, de asemenea, un mesaj pentru toți cei care cred în valorile democratice și în valorile libertății, referindu-se la sprijinul pe care SUA trebuie să-l reia în raport cu Ucraina.

“Este, de asemenea, un mesaj adresat partenerilor noștri care sunt alături de noi pentru a sprijini Ucraina și poporul ucrainean. Aș dori să profit de această ocazie pentru a mă alătura vouă și a face un apel solemn către Camera Reprezentanților din Statele Unite pentru a debloca rapid cele 60 de miliarde de dolari necesare pentru a garanta stabilitatea financiară a Ucrainei”, a conchis președintele Consiliului European.

Farmers are vital to our food security, climate transition, & European sovereignty.

Farmers deserve to be respected for the massive work they do to put food on our tables.

On the path of our green transition, we cannot leave anyone behind. We must continue our dialogue with… pic.twitter.com/hZMEdQoCIn

— Charles Michel (@CharlesMichel) February 6, 2024

Întrebați de CaleaEuropeană.ro la conferința de presă de la finalul summitului european dacă UE poate suplini și sprijinul acordat de SUA, care a încetat ca urmare a tensiunilor bipartizane din Senatul american, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au afirmat că decizia convenită de șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre de a crea mecanismul de 50 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei reprezintă o încurajare și pentru decidenții din Statele Unite să reia finanțarea pentru Kiev și dă semnalul că Europa nu este intimidată de comportamentul Rusiei.

Între timp, Senatul Statelor Unite a dezvăluit un acord bipartizan în valoare de 118 miliarde de dolari, care ar spori securitatea frontierelor și ar oferi ajutor de război pentru Israel și Ucraina.

Președintele american Joe Biden și liderii democrați și republicani din Senat au făcut presiuni pentru a realimenta Ucraina cu ajutoare pe timp de război, dar s-au confruntat cu rezistența din partea Republicanilor conservatori care au insistat asupra unor măsuri de combatere a imigrației ilegale la granița cu Mexicul.

Proiectul de lege anunțat duminică ar oferi un ajutor de 60 miliarde de dolari Ucrainei, ale cărei eforturi de respingere a invaziei Rusiei au fost îngreunate de oprirea livrărilor de muniție și rachete din partea SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Charles Michel #Consiliul European #Euro #Ucraina #UE

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie