Infracțiunile rutiere grave, cum ar fi viteza excesivă sau conducerea sub influența alcoolului, ar trebui să ducă la interzicerea dreptului de a conduce în întreaga UE, au declarat marți, 6 februarie curent, deputații europeni, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În prezent, dacă un șofer își pierde permisul în urma unei infracțiuni rutiere într-o țară din UE diferită de cea care i-a eliberat permisul, în cele mai multe cazuri sancțiunea se va aplica doar în țara în care a fost comisă infracțiunea și nu va atrage după sine restricții în restul UE.

Pentru a se asigura că suspendarea, restricția sau retragerea permisului de conducere al unui nerezident se aplică în toate țările UE, noile norme impun ca această decizie să fie transmisă țării UE care a eliberat permisul de conducere.

Infracțiuni periculoase

Deputații europeni propun adăugarea conducerii fără permis valabil la lista infracțiunilor grave de circulație, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului sau accidentul mortal de circulație, care ar declanșa schimbul de informații privind decăderea din dreptul de a conduce. Conducerea cu 50 km/h mai mult decât limita de viteză este, de asemenea, una dintre infracțiunile rutiere grave care ar putea duce la interzicerea dreptului de a conduce. Eurodeputații au stabilit o limită de viteză mai mică pentru zonele rezidențiale, ceea ce înseamnă că depășirea limitei de viteză cu 30 km/h pe aceste drumuri ar putea duce la pierderea sau suspendarea permisului de conducere.

Parlamentul propune să se stabilească un termen de zece zile lucrătoare pentru ca țările UE să se informeze reciproc cu privire la deciziile privind decăderea din dreptul de a conduce și un alt termen de 15 zile lucrătoare pentru a decide dacă o decădere din dreptul de a conduce se va aplica în întreaga UE. Șoferul în cauză ar trebui să fie informat despre o decizie finală în termen de șapte zile lucrătoare, au adăugat eurodeputații.

Proiectul de norme privind efectul la nivelul Uniunii Europene al anumitor decăderi de dreptul de a conduce a fost adoptat cu 372 de voturi pentru, 220 de voturi împotrivă și 43 de abțineri. Parlamentul a încheiat acum prima lectură și, întrucât Consiliul nu și-a adoptat încă poziția, noul Parlament care va fi ales în iunie 2024 va continua activitatea privind această lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#infractiuni #lege noua #soferi #UE

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.