Instalarea trecerilor comune la frontiera moldo-ucraineană a fost subiectul discuțiilor dintre șeful Poliției de Frontieră Ruslan Galușca și ambasadorul ucrainean Marko Shevcenko. Discuțiile au mai vizat colaborarea bilaterală și identificarea unor activități comune pentru procesele de control și supraveghere a hotarelor.

Pentru a institui verificările comune, este necesară semnarea a nouă protocoale și perfecționarea cadrului juridic. Șeful Poliției de Frontieră din Moldova a vorbit despre importanța dezvoltării relațiilor de cooperare cu omologii din Ucraina, asigurarea securității frontierei la toate nivelurile și combaterea criminalității organizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„De asemenea, a fost punctat faptul că momentul în care Ucraina a fost supusă unei agresiuni la scară largă, Poliția de Frontieră a depus maxim efort pentru a răspunde rapid și eficient solicitărilor părții ucrainene cu privire la intrarea/tranzitul cetățenilor Ucrainei pe teritoriul Moldovei”, notează serviciul de presă al instituției.

La rândul său, ambasadorul Marko Shevcenko l-a felicita pe Ruslan Galușca pentru că a fost numit șef la Frontieră și a vorbit despre importanța schimbului de informații și date, activități comune pe linie de combatere a migrației ilegale, dar și alte inițiative necesare pentru a asigura un mediu securizat și stabil la hotarul moldo-ucrainean.

#control #frontieră #Moldova #puncte comune #Ucraina

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.