„Vreau să țineți minte cifra: de la 67 mlrd lei la finele lui 2020, până la 125 mlrd lei prognozat pentru 2024. Avem o îndatorare de 9 mlrd de lei în 2023, iar pentru 2024 se așteaptă o creștere de 21 mlrd lei. Deci în total avem o îndatorare de plus 57 de mlrd lei în 4 ani!”. Precizarea a fost făcută de către Olga Ursu, membru al Biroului Național al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, într-o conferință de presă.

Olga Ursu a evidențiat mai multe probleme financiare și economice cu care se confruntă Republica Moldova, printre care creșterea datoriei de stat, care a atins un nivel record, lipsa de suport financiar pentru municipiul Chișinău din partea autorităților centrale, creșterea costurilor deservirii datoriei de stat și o serie de reduceri ale alocațiilor pentru domenii esențiale precum educația, protecția socială, sănătatea și infrastructura.

Viceprimara municipiului a mai spus că, în Republica Moldova, au intrat mijloace financiare de peste 1 miliard de euro din partea partenerilor, însă nici un leu pentru municipalitate.

„Primăria municipiului Chișinău nu a primit niciun leu suport financiar din suma menționată, cu toate că au fost adresate multiple solicitări către autoritățile publice centrale. Ori, 40 % din populația Republicii Moldova, locuitorii din Chișinău, nu sunt eligibili pentru susținerea financiară din partea Uniunii Europene?! Am transmis demersuri cu solicitarea informației detaliate unde au fost direcționați acești bani și în ce scopuri, dar răspuns așa și nu am mai primit”, a precizat funcționara.

Olga Ursu a amintit în declarația sa că municipiul Chișinău generează aproape 40% din veniturile la bugetul național. Sumele sunt colosale, iar înapoi Guvernul întoarce Chișinăului mijloace neînsemnate.

„Dacă în 2022 municipiul Chișinău a contribuit cu 23 mlrd la formarea bugetului public național, atunci în 2024 această cifră se prognozează a fi de 28 mlrd lei.Din această sumă generoasă în bugetul municipal se întorc doar 2,9 de mlrd lei plus 3,9 mlrd lei din contul transferurilor cu destinație specială. Oamenii achită și așteaptă rezultate, pe când acești bani se duc direct în bugetul de stat și nu în bugetul municipiului Chișinău”, a mai spus aceasta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, se remarcă scăderi importante în alocațiile pentru fondurile naționale și în transferurile către bugetele locale, ceea ce sugerează o prioritizare discutabilă a resurselor financiare de către guvernare, susține Olga Ursu.

„În 2024 transferurile din bugetul de stat către bugetele locale scad cu 1,4 mlrd lei față de 2023. Avem minus 616 mln de la Bugetul de Stat la Bugetele Locale pentru învățământ. Minus 510 mln pentru protecție socială, minus 437 mln cheltuieli cu destinație generală, minus 2,4 mln pentru școli sportive. Iată adevărata față a guvernanților. Iată de ce au consultat bugetul de stat doar 7 ore ca nimeni să nu reușească măcar să citească acest buget, apoi să-l voteze fulger” a concluzionat Olga Ursu.

#bugetul statului #datorii record #guvernare #MAN

Tariful la gazele naturale ar putea fi din nou pus sub presiune, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale se mențin ridicate, iar Energocom ar putea să acumuleze devieri tarifare negative, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că orice ajustare a tarifului este de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

„De ajustarea tarifului se ocupă ANRE. Vedem și singuri evoluția prețului la gazele naturale la bursă”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, o parte dintre devierile tarifare acumulate de Energocom au fost deja incluse în tariful actual, însă compania ar putea continua să înregistreze pierderi dacă prețurile de achiziție rămân ridicate.

„În ceea ce privește devierile tarifare ale Energocom, o parte dintre acestea au fost incluse în noul tarif, dar pe măsură ce prețurile se mențin la un nivel ridicat în ultima perioadă, Energocom va acumula devieri negative”, a explicat ministrul.

Junghietu nu a exclus astfel o nouă majorare a tarifului, dar a subliniat că evoluția din perioada de iarnă va fi decisivă.

„Dacă în iarnă se va atesta o diminuare a prețului de achiziție, poate exista o echilibrare”, a spus acesta.

Ministrul a atras atenția și asupra situației din Strâmtoarea Ormuz, afirmând că, atât timp cât fluxurile de gaze naturale din Golf sunt afectate, presiunea asupra pieței mondiale va continua.

„Atâta timp cât nu este soluționată situația din Ormuz, pentru ca cele circa 20% din gazele naturale din Golf să ajungă pe piața mondială, o să existe o presiune pe piața mondială a gazului”, a declarat Dorin Junghietu.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirma săptămâna trecută că tariful la gaz ar putea depăși 22 de lei pentru un metru cub.

Ultima majorare a fost aprobată de ANRE la mijlocul lunii august, când regulatorul a stabilit un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu peste 40% mai mare decât nivelul anterior.