„Vreau să țineți minte cifra: de la 67 mlrd lei la finele lui 2020, până la 125 mlrd lei prognozat pentru 2024. Avem o îndatorare de 9 mlrd de lei în 2023, iar pentru 2024 se așteaptă o creștere de 21 mlrd lei. Deci în total avem o îndatorare de plus 57 de mlrd lei în 4 ani!”. Precizarea a fost făcută de către Olga Ursu, membru al Biroului Național al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, într-o conferință de presă.

Olga Ursu a evidențiat mai multe probleme financiare și economice cu care se confruntă Republica Moldova, printre care creșterea datoriei de stat, care a atins un nivel record, lipsa de suport financiar pentru municipiul Chișinău din partea autorităților centrale, creșterea costurilor deservirii datoriei de stat și o serie de reduceri ale alocațiilor pentru domenii esențiale precum educația, protecția socială, sănătatea și infrastructura.

Viceprimara municipiului a mai spus că, în Republica Moldova, au intrat mijloace financiare de peste 1 miliard de euro din partea partenerilor, însă nici un leu pentru municipalitate.

„Primăria municipiului Chișinău nu a primit niciun leu suport financiar din suma menționată, cu toate că au fost adresate multiple solicitări către autoritățile publice centrale. Ori, 40 % din populația Republicii Moldova, locuitorii din Chișinău, nu sunt eligibili pentru susținerea financiară din partea Uniunii Europene?! Am transmis demersuri cu solicitarea informației detaliate unde au fost direcționați acești bani și în ce scopuri, dar răspuns așa și nu am mai primit”, a precizat funcționara.

Olga Ursu a amintit în declarația sa că municipiul Chișinău generează aproape 40% din veniturile la bugetul național. Sumele sunt colosale, iar înapoi Guvernul întoarce Chișinăului mijloace neînsemnate.

„Dacă în 2022 municipiul Chișinău a contribuit cu 23 mlrd la formarea bugetului public național, atunci în 2024 această cifră se prognozează a fi de 28 mlrd lei.Din această sumă generoasă în bugetul municipal se întorc doar 2,9 de mlrd lei plus 3,9 mlrd lei din contul transferurilor cu destinație specială. Oamenii achită și așteaptă rezultate, pe când acești bani se duc direct în bugetul de stat și nu în bugetul municipiului Chișinău”, a mai spus aceasta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, se remarcă scăderi importante în alocațiile pentru fondurile naționale și în transferurile către bugetele locale, ceea ce sugerează o prioritizare discutabilă a resurselor financiare de către guvernare, susține Olga Ursu.

„În 2024 transferurile din bugetul de stat către bugetele locale scad cu 1,4 mlrd lei față de 2023. Avem minus 616 mln de la Bugetul de Stat la Bugetele Locale pentru învățământ. Minus 510 mln pentru protecție socială, minus 437 mln cheltuieli cu destinație generală, minus 2,4 mln pentru școli sportive. Iată adevărata față a guvernanților. Iată de ce au consultat bugetul de stat doar 7 ore ca nimeni să nu reușească măcar să citească acest buget, apoi să-l voteze fulger” a concluzionat Olga Ursu.

#bugetul statului #datorii record #guvernare #MAN

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.