Într-un peisaj economic foarte dinamic, afacerile de familie sunt adesea percepute ca modele de reziliență și adaptare. Cu toate că nu au mereu parte de aceeași atenție ca unele companii listate la bursă, afacerile de familie reprezintă o resursă de exploatat și explorat pentru mediul de afaceri în ansamblu, deoarece aceste afaceri, care pot varia de la o mică afacere locală până la corporații multinaționale cu impact global, îmbrățișează principiile sustenabilității pe termen lung și ale construirii de parteneriate solide.

În acest context, Smartlink Communications, cu sprijinul Băncii Transilvania, are plăcerea de a lansa public și oferi antreprenorilor români interesați un nou raport din seria „Superclans” a companiei, intitulat „Afaceri de Familie Globale„. Raportul se concentrează pe afacerile de familie care au devenit multinaționale și care au potențialul de a influența considerabil comerțul regional și internațional.

„Afacerile de familie au fost o parte integrantă a peisajului economic de secole și există motive serioase ca acest lucru să fie valabil și pentru secolele următoare. De fapt, există toate premisele că afacerile de familie ar putea ajunge să domine lumea afacerilor în viitorul apropiat. În acest raport al Smartlink Communications susținut de Banca Transilvania, scoatem în evidență câteva dintre lecțiile pe care aceste business-uri le pot prezenta cu succes mediului de afaceri și în special antreprenorilor interesați de internaționalizare și dezvoltarea propriilor afaceri de familie”, afirmă Radu Magdin, CEO Smartlink Communications.

„La Banca Transilvania, ne-am făcut un obicei din a fi alături de antreprenori. Ne interesează ce putem învăța din experiența afacerilor de familie cu amprentă globală, fie ele din piețe consolidate sau emergente. Acest Raport arată o zonă la care mediul bancar trebuie să se uite mai serios în viitor.”, susține Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania.

Principalele concluzii ale Raportului

În timp ce afacerile de familie nu au întotdeauna parte de atenția pe care o merită, influența lor asupra mediului de afaceri în general poate fi semnificativă. Lecțiile pe care aceste business-uri, care prezintă o combinație unică de tradiție și inovație, valori și adaptabilitate, parteneriate și continuitate, le pot transmite pot fi extrem de valoroase într-un moment al marilor transformări economice. Le-am rezumat în cele patru mari concluzii ale studiului.

1. Afacerea de familie au impact. Contrar percepției populare că afacerile de familie sunt marginale din punct de vedere economic, peste 50% din PIB-ul SUA provine de la afaceri de familie. În unele cazuri, această cotă poate fi și mai mare la nivel internațional: conform unor estimări, doar câteva familii din Coreea de Sud controlează aproape 75% din PIB-ul acestei țări.

2. Oamenii au încredere în afacerile de familie. Chiar dacă ultimele estimări consemnează un declin, sondajele de opinie sugerează că oamenii au mai multă încredere în afacerile de familie decât în întreprinderile de stat sau în companiile multinaționale cotate la bursă. Cu alte cuvinte, a fi perceput ca o afacere de familie ar putea aduce beneficii de imagine, iar acest aspect ar putea fi relevant pentru campaniile de relații publice ale unei companii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

3. Afacerea de familie generează randamente bune. Chiar dacă aparent contraintuitiv, companiile cotate la bursă în care o familie deține o parte semnificativă din afacere oferă, potrivit unor estimări, randamente mai bune pe piața de capital decât companiile cotate la bursă, cel puțin în cazul marilor companii. În raport, discutăm potențialele motive, dar avantajul pare să fie robust, iar investitorii ar putea să țină cont de acest aspect în deciziile pe care le iau.

4. Afacerea de familie domină piețele emergente. Pe măsură ce piețele emergente devin mai importante la nivel global, la fel se întâmplă și cu afacerile de familie care le domină. Deja, afacerile de familie reprezintă cea mai mare parte a marilor afaceri din Asia de Sud-Est și o majoritate a marelui business din India, Europa de Est, Orientul Mijlociu și America Latină. Pe măsură ce aceste regiuni se dezvoltă economic, peisajul global al afacerilor ar putea fi tot mai mult dominat nu de companiile cotate la bursă cu care ne-am obișnuit, ci de afacerile de familie.

Raportul integral poate fi citit AICI. Raportul pentru anul 2022, poate fi accesat AICI.

#afaceri #antreprenori #concluzii #raport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.