În timp ce aliaţii SUA se resimt după comentariile din weekend ale lui Donald Trump care a încurajat Rusia să atace aliaţii europeni dacă nu îndeplinesc obiectivele de contribuţie la bugetul NATO, mai mulţi foşti consilieri ai lui Trump avertizează că fostul preşedinte va încerca să retragă oficial SUA din alianţa NATO dacă va câştiga un al doilea mandat, transmite CNN.

În cartea „The Return of Great Powers”, care va fi publicată pe 12 martie, un fost oficial american de rang înalt, care a lucrat la nivel înalt atât în administraţia Trump, cât şi în cea a lui Biden, mi-a spus că, dacă Trump îl va învinge pe preşedintele Joe Biden în noiembrie, „SUA vor ieşi din NATO”.

„NATO ar fi cu adevărat în pericol”, a fost de acord John Bolton, fostul consilier pentru securitate naţională al lui Trump.

Dispreţul lui Trump faţă de angajamentele de securitate ale SUA se extinde şi la acordurile de apărare reciprocă cu Coreea de Sud şi Japonia, a spus generalul în retragere John Kelly, care a fost şeful de cabinet al lui Trump la Casa Albă.

„Ideea este că el nu a văzut absolut niciun rost în NATO”, a spus Kelly în carte. „El era pur şi simplu categoric împotriva faptului de a avea trupe în Coreea de Sud, din nou, o forţă de descurajare, sau de a avea trupe în Japonia, o forţă de descurajare”.

„El credea că (Vladimir) Putin era un tip de treabă şi Kim (Jong Un) era un tip de treabă, că am împins Coreea de Nord într-un colţ”, şi-a amintit Kelly. „Pentru el, era ca şi cum i-am fi provocat pe aceşti tipi. ‘Dacă nu aveam NATO, atunci Putin nu ar fi făcut aceste lucruri'”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii de rang înalt ai administraţiei cu care am vorbit pentru carte au detaliat, de asemenea, modul în care Trump a fost aproape de a retrage SUA din alianţă, care este un fundament cheie al securităţii occidentale împotriva Rusiei, în primul său mandat şi avertizează că este posibil să meargă mai departe într-un al doilea mandat.

„Democraţii şi cei care strâng perle în presă par să fi uitat că am avut patru ani de pace şi prosperitate sub preşedintele Trump, dar Europa a văzut moarte şi distrugere sub Obama-Biden şi acum mai multă moarte şi distrugere sub Biden”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al campaniei lui Trump, Jason Miller.

„Preşedintele Trump i-a determinat pe aliaţii noştri să îşi mărească cheltuielile NATO cerându-le să plătească, dar Joe Biden s-a întors să îi lase să profite de contribuabilul american. Când nu-ţi plăteşti cheltuielile de apărare nu poţi fi surprins că ai parte de mai mult război”.

#alegeri #NATO #Putin #SUA #Trump

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.