Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au aprobat în cadrul ședinței de joi, 15 februarie, modificarea structurii și statului de personal al sistemului Procuraturii, iar prin urmare, Procuratura Anticorupție (PA) își va extinde echipa cu 54 funcții noi, ajungând la un total de 198 de angajați.

Numărul total a funcțiilor de procuror rămâne neschimbat (59 procurori), iar cele 54 funcții sunt atribuite pentru formarea unui aparat al Procuraturii Anticorupție, cu servicii de resurse umane, finanțe, contabilitate, achiziții publice și altele, și pentru creșterea numărului de ofițeri detașați din alte instituții, care, pentru prima dată în istoria instituției, vor efectua direct măsuri speciale de investigații în cauze de corupție de nivel înalt.

Procurorul-Șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, va propune Procurorului General interimar un nou Regulament al Procuraturii Anticorupție cu o nouă organigramă care reflectă această structură modificată și fortificată.

În scurt timp, Procuratura va anunța concursuri pentru noile funcții vacante în cadrul Procuraturii Anticorupție.

„În contextul acestui amplu proces de fortificare, Procuratura Anticorupție atrage atenția asupra necesității asigurării acesteia cu un sediu nou, pentru desfășurarea eficientă a activității sale. Sediul actual se dovedește a fi neîncăpător pentru numărul crescut de angajați și pentru a susține investigațiile în curs și cele ce urmează a fi inițiate. Solicitarea vine ca răspuns la cerințele și nevoile sporite ale instituției în lupta împotriva corupției și pentru a asigura funcționarea optimă a Procuraturii Anticorupție.

Procuratura Anticorupție este hotărâtă să depună toate eforturile pentru a aduce în fața justiției pe toți cei implicați în acte de corupție. Angajamentul nostru rămâne ferm, de a combate corupția în toate formele sale”, se arată în mesajul PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #functii vacante #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.