Copiii cresc repede și etapele de dezvoltare se succed cu o incredibilă viteză. Nici nu știi când a trecut timpul și bebelușul a început să se întoarcă de pe o parte pe alta, să se târască, să meargă de-a bușilea, să facă doi-trei pași ținându-se de mobilă și, în sfârșit, să meargă în picioare. Sunt gesturi simple, dar pline de semnificație în dezvoltarea celor mici. Unul dintre aceste gesturi este mersul pe vârfuri al copilului, comportament care îi poate intriga pe părinți și poate reprezenta pentru ei o preocupare.

Potrivit experților, până la vârsta de 3 ani, atâta vreme cât copilul crește și se dezvoltă normal, mersul pe vârfuri nu este un motiv de îngrijorare, iar dacă îl mai practică uneori o face din obișnuință. După vârsta de 3 ani, însă, acest lucru nu mai este normal și ar trebui investigat.

Nicole Kaiser, medic pediatru la University Hospitals Rainbow Children’s Medical Group, spune că urmărirea îndeaproape a copilului nu îl menține doar în siguranță, ci oferă și indicii importante despre dezvoltarea lui. Deși mersul pe vârfuri este un lucru ce ține de obișnuință, poate fi cauzat de o dereglare a sistemului neuromuscular, o discrepanță între lungimea picioarelor sau displazie de șold. Aceasta din urmă poate fi vinovată mai ales în situația în care copilul merge pe vârfuri doar cu un singur picior.

Alte cauze ar mai fi anomalii la coloana vertebrală sau contracturi ale tendoanelor la călcâi, dar și un tendon al lui Ahile prea scurt, dureri de călcâi sau tulburări din spectrul autist. În ceea ce privește posibilitatea ca mersul pe vârfuri să indice o tulburare din spectrul autist, trebuie subliniat faptul că mersul pe vârfuri, singur, fără alte semne, NU înseamnă că un copil are autism!

Efecte negative pe termen lung

Dacă mersul pe vârfuri al copilului nu are nicio cauză precum cele enumerate mai sus ci este pur și simplu o obișnuință care persistă, el va trebui neapărat corectat. Și asta pentru că, de-a lungul timpului, duce la probleme precum încordarea mușchiului și a tendonului, probleme cu purtarea încălțămintei sau chiar dificultăți în a sta în picioare. Pentru acei copii care au contracturi ușoare, activitățile de stretching sau terapia fizică ar putea fi necesare. Pentru contracturi persistente sau mai severe poate fi nevoie de operație.

Terapii și intervenții chirurgicale

În funcție de ceea ce determină copilul să meargă pe varfuri, medicul poate recomanda unul dintre următoarele tratamente:

Fizioterapie – (Exercițiile de mers întind mușchii si îmbunătesc aria de mișcare. Copiii pot face aceste exerciții și acasă).
Purtarea unui dispozitiv pentru întinderea tendoanelor – (În unele cazuri se poate recomanda montarea unui dispozitiv care întinde piciorul și ajută copilul să îl așeze pe sol).
Gipsări în serie – (Medicul poate aplica gipsuri scurte pe picioarele copilului pentru a întinde mușchii și pentru a îmbunătăți poziționarea piciorului pe podea. Unii copii primesc și injecții cu Botox pentru a-și relaxa mușchii. În situațiile în care aceste terapii eșuează, sunt disponibile opțiuni chirurgicale. De exemplu, dacă mersul pe vârfuri are ca și cauză un tendon al lui Ahile prea scurt, acest aspect se poate remedia chirurgical, practicându-se o prelungire a lui (alungire intervențională de tendon), însă operația poate fi efectuată după împlinirea vârstei de 5 ani).

#copii #degete #experti #mersul pe varfuri

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.