Statele Unite va impune sancţiuni împotriva a peste 500 de ţinte, vineri, într-o acţiune care marchează împlinirea a doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a declarat, într-un interviu pentru Reuters, secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo.

Acţiunea, în parteneriat cu alte ţări, va viza complexul industrial militar al Rusiei şi companii din ţări terţe care facilitează accesul Rusiei la mărfurile pe care le vrea, a afirmat Adeyemo, în contextul în care Washingtonul urmăreşte să tragă la răspundere Rusia pentru război şi pentru moartea liderului opoziţiei Alexei Navalnîi.

”Mâine vom emite sute de sancţiuni doar aici, în Statele Unite, dar este important să ne amintim că nu doar America face aceste acţiuni”, a spus Adeyemo, în interviul acordat Reuters joi.

Pachetul va fi cel mai recent din mii de sancţiuni vizând Moscova anunţate de Statele Unite şi aliaţii săi în urma invadării Ucrainei de către Rusia, în 2022, ceea ce a dus la moartea a zeci de mii de oameni şi la distrugerea unor oraşe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noile sancţiuni vin în contextul în care SUA şi aliaţii săi doresc să menţină presiunea asupra Rusiei, în pofida îndoielilor cu privire la aprobarea de către Congresul SUA a unor noi pachete de asistenţă de securitate pentru Kiev. Administraţia preşedintelui Joe Biden a epuizat banii aprobaţi anterior pentru Ucraina şi o solicitare pentru fonduri suplimentare trenează în Camera Reprezentanţilor, controlată de republicani.

”Sancţiunile şi controlul exporturilor sunt îndreptate spre a încetini Rusia, a face mai dificil pentru ei să ducă războiul pe care l-au ales în Ucraina. Dar în cele din urmă, pentru a grăbi ucraina, pentru a le da posibilitatea de a se apăra, Congresul trebuie să acţioneze în sensul de a da Ucranei resursele de care are nevoie şi armele de care are nevoie””, a spus Adeyemo.

Experţii au avertizat că sancţiunile nu sunt suficiente pentru a opri atacurile Moscovei.

”Ceea ce face Congresul pentru a trece noi pachete de asistenţă militară pentru Ucraina va conta mult, mult mai mult decât orice s-ar putea face în ceea ce priveşte sancţinile”, a afirmat Peter Harrell, un fost oficial al Consiliului Naţional de Securitate.

Purtătorul de cuvânt al FMI Julie Kozack a declarat că este ”clar că Rusia este acum într-o economie de război”, cu cheltuieli militare care sporesc producţia de arme, transferuri sociale guvernamentale care sprijină consumul şi inflaţie csre creşte, în pofida declinului din alte părţi.

#Rusia #sanctiuni #SUA

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.