Firma americană Intuitive Machines a intrat în istorie, devenind prima companie privată care a reuşit să trimită cu succes pe Lună o sondă spaţială, aselenizarea reuşită în noaptea de joi spre vineri fiind o premieră pentru SUA de la zborul Apollo 17 din urmă cu 51 de ani.
Sonda spaţială, supranumită Odysseus, a aselenizat în apropierea Polului Sud al Lunii, unde oamenii de ştiinţă speră că ar putea exista o sursă de apă. Modulul spaţial a făcut o călătorie de 384.400 km de pe Pământ după ce a decolat de la Cape Canaveral, Florida, joia trecută.
Startup-ul Intuitive Machines a primit un contract de la NASA pentru a transporta la bordul navetei şase instrumente ştiinţifice care vor ajuta la studierea suprafeţei Lunii şi la măsurarea undelor radio. Compania cu sediul în Houston speră să trimită o altă navetă spaţială în martie, care va fora pentru a găsi gheaţă subterană
Odysseus transportă, de asemenea, 125 de sculpturi minuscule realizate de artistul american Jeff Koons. Acesta speră că vor fi primele opere de artă care vor ajunge pe suprafaţa lunară.
„Astăzi, pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol, SUA s-au întors pe Lună. Astăzi, pentru prima dată în istoria omenirii, o companie comercială, o companie americană, a lansat şi a condus călătoria până acolo. Iar astăzi este o zi care arată puterea şi promisiunea parteneriatelor comerciale ale NASA. Felicitări tuturor celor implicaţi în această mare şi îndrăzneaţă misiune de la Intuitive Machines, SpaceX şi până aici, la NASA”, a declarat Nelson, citat de The Guardian.
Călătoria lui Odie pe Lună este concepută pentru a evalua mediul lunar de la polul sud al Lunii, înaintea planului actual al NASA de a trimite acolo o misiune cu echipaj uman, la sfârşitul anului 2026. Succesul din 22 februarie vine după o misiune eşuată de aselenizare a SUA, luna trecută, iar nava spaţială Peregrine a ars în atmosferă în timp ce se îndrepta spre Pământ 10 zile mai târziu.
India şi Japonia au reuşit recent să ajungă cu propriile sonde pe Lună, dar cu ajutorul agenţiilor lor spaţiale naţionale, devenind astfel a patra şi respectiv a cincea ţară care reuşeşte acest lucru, după Uniunea Sovietică, Statele Unite şi China. Însă mai multe companii – israeliene, japoneze şi americane – nu au reuşit până acum să reproducă aceeaşi performanţă. De asemenea, Rusia a ratat o aselenizare a unui modul în această vară.
O ASELENIZARE CU EMOŢII
Odysseus, o sondă-robot cu şase picioare, a aterizat în jurul orei 23:23 GMT (1:23, ora României). Conform planificării, sonda spaţială s-a oprit într-un crater numit Malapert A, în apropiere de polul sud al Lunii. Aselenizarea, la o zi după ce nava spaţială a ajuns pe orbita lunară şi la o săptămână de la lansarea sa din Florida, a fost confirmată de semnalele transmise către controlul misiunii.
Însă comunicarea cu vehiculul a avut nevoie de câteva minute pentru a fi restabilită, iar semnalul iniţial a fost slab, ceea ce a lăsat controlul misiunii nesigur în ceea ce priveşte starea şi poziţia exactă a modulului de aterizare, potrivit controlorilor de zbor audiaţi în transmisiunea web.
Modulul spaţial nu a fost proiectat pentru a furniza imagini video în direct ale evenimentului. Aselenizarea a avut loc după o problemă de ultimă oră cu sistemul de navigaţie autonom al navei spaţiale, care a necesitat ca inginerii de la sol să găsească o soluţie alternativă.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Coborârea temerară, care a fost complet automatizată, a durat aproximativ o oră. Camerele şi laserele au fost folosite pentru a ghida aeronava în timp real. Coborârea finală a început de la o altitudine de 30 de metri. În acest moment, o mică navă echipată cu o cameră, dezvoltată de Universitatea de Aeronautică Embry-Riddle, a fost ejectată din modulul lunar pentru a surprinde momentul din exterior.
Vehiculul transportă o suită de instrumente ştiinţifice şi demonstraţii tehnologice pentru NASA şi pentru mai mulţi clienţi comerciali, concepute pentru a funcţiona timp de şapte zile cu energie solară înainte ca Soarele să apună deasupra locului de aterizare la polul opus. Misiunea IM-1, fără echipaj, a fost lansată miercuri pe Lună cu ajutorul unei rachete Falcon 9, lansată de compania lui Elon Musk, SpaceX, de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida.
Aselenizarea de joi a reprezentat prima coborâre controlată pe suprafaţa lunară pe care o efectuează o navă spaţială americană de la Apollo 17 în 1972, când ultima misiune lunară cu echipaj uman al NASA a ajuns acolo cu astronauţii Gene Cernan şi Harrison Schmitt.
Sosirea lui Odysseus marchează, de asemenea, prima „aselenizare uşoară” pe Lună realizată vreodată de un vehicul fabricat şi operat comercial şi prima în cadrul programului lunar Artemis al NASA, în timp ce SUA se grăbeşte să readucă astronauţi pe satelitul natural al Pământului înainte ca China să trimită acolo propria navă spaţială cu echipaj.
NASA îşi propune să trimită prima sa misiune Artemis cu echipaj uman la sfârşitul anului 2026, ca parte a unei explorări lunare susţinute pe termen lung şi ca o piatră de temelie pentru eventuale zboruri cu echipaj uman spre Marte. Iniţiativa se concentrează pe polul sudic al Lunii, în parte pentru că acolo se presupune că există o abundenţă de apă îngheţată care poate fi folosită pentru susţinerea vieţii şi producerea de combustibil pentru rachete.
