Bilanţul uman al invaziei Rusiei în Ucraina, care a durat doi ani, este de ordinul sutelor de mii de oameni, potrivit cifrelor ruseşti şi ucrainene, dar nu se cunoaşte cu exactitate amploarea exactă, scrie AFP.

Moscova şi Kievul ţin secret pierderile militare, iar Rusia ascunde numărul de civili ucişi în zonele pe care le-a cucerit, aşa cum ar fi oraşul devastat Mariupol.

Bilanţul necunoscut al victimelor civile

Bilanţul oficial al morţilor civili de la începutul invaziei ruseşti, în februarie 2022, este cu mult sub realitate, deoarece nicio numărătoare independentă nu a putut ęi făcută vreodată, din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.În iunie 2023, autorităţile ucrainene au declarat că au putut număra doar 10.368 de civili ale căror cadavre au fost găsite.

„Noi credem că cifra cea mai probabilă este de cinci ori mai mare. Deci în jur de 50.000″ de victime, a declarat Oleg Gavriţchi, consilier principal al şefului cabinetului preşedintelui, Volodimir Zelenski.

ONU consideră, de asemenea, că bilanţul victimelor este „considerabil mai mare” decât cei aproximativ 10.000 de civili pe care a putut să-i numere. Autorităţile ucrainene estimează că numai asediul oraşului Mariupol (februarie-mai 2022), un important oraş portuar din sudul ţării, aflat acum sub control rusesc, a făcut cel puţin 25.000 de victime, aflate în gropi comune.

În alte oraşe, cum ar fi Bahmut, în estul ţării, nu a fost înregistrat încă niciun bilanţ al morţilor. Pe partea rusă a frontierei, bilanţul morţilor se ridică la cel puţin 145 de persoane, potrivit unei numărători efectuate de site-ul rusesc de ştiri 7×7.

Sute de mii de soldaţi

De ambele părţi, pierderile militare sunt date pe care statele majore le ţin sub tăcere. Aşa că trebuie să apelăm la estimări întocmite de surse terţe. În august anul trecut, The New York Times, citând oficiali americani, estima pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 – 120.000 de răniţi de partea ucraineană, şi 120.000 de morţi şi 170.000 – 180.000 de răniţi de partea rusă.

La 29 ianuarie, într-un răspuns scris adresat unui membru al Parlamentului, secretarul britanic al Apărării, James Heappey, a estimat pierderile ruseşti la peste 350.000 de morţi şi răniţi.

Marţi, armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit aproape 405.000 de soldaţi ruşi în doi ani.

#razboi #Rusia #soldati #Ucraina

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.