Guvernarea de la Chișinău vrea să utilizeze inteligența artificială (IA) pentru a dezvolta Moldova. „Cartea Albă” privind guvernanța datelor și IA urmează să fie aprobată de către cabinetul de miniștri.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova (MDED), fiind consultați oamenii de afaceri, instituțiile publice, specialiștii în tehnologii informaționale, mediul academic și alți responsabili.

„Concluziile exprimate în Cărțile Albe se bazează pe o evaluare anterioară a documentelor de politici publice, a rapoartelor și analizelor disponibile publicului larg, precum și a cadrului normativ și de politici la nivel național și internațional, referitor la guvernanța datelor și IA. În elaborarea Cărții Albe au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizațiile internaționale, special pentru cazurile în care statele demarează procese de dezvoltare a documentelor de politici în acest domeniu”, se arată în metodologia documentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autorii documentului notează că dezvoltarea inteligenței artificiale din ultimii doi ani poate genera o nouă revoluție tehnologică, aduce impact educației, medicinei, culturii, agriculturii, eficienței guvernamentale și productivității în antreprenoriat.

„Cartea Albă reprezintă instrumentul preliminar prin care acțiunile instituțiilor guvernamentale se vor alinia, conecta și intensifica pentru a produce rezultate, conturate ulterior într-un document de politici național, plan de acțiuni și cadru de guvernanță asumat la nivel politic. (…)

Implementarea tehnologiilor de IA poate avea un impact profund asupra economiei Republicii Moldova. Măsura exactă a creșterii PIB-ului datorată tehnologiilor de IA depinde de mai mulți factori, inclusiv de nivelul de adoptare a IA, de investițiile în cercetare și dezvoltare, de infrastructura existentă și de capacitatea forței de muncă de a se adapta la noile tehnologii”, precizează autorii Cărții.

Se estimează că până în 2030 circa 70% din companii vor utiliza cel puțin o tehnologie de inteligență artificială. Tehnologia va genera cu aproximativ 1,2% creșterea anuală a PIB-ului global. Astfel, autoritățile consideră că, în contextul procesului de aderare la UE, Moldova trebuie să își adapteze reglementările în domeniu, pentru a fi pregătită de schimbările în domeniul tehnologiilor informaționale care se vor produce la nivel global.

Cartea Alba Privind Guvernanta și IA by Realitatea.md on Scribd

#Carte Albă #guvernare #impact #Inteligență Artificială #Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.