Preşedintele american, Joe Biden, a calificat, în timpul săptămânii, drept „scandalos” faptul că Instanța Supremă a statului conservator Alabama echivalează embrionii congelaţi cu copiii, potrivit AFP.

„Un tribunal din Alabama a pus în pericol accesul la anumite tratamente pentru infertilitate”, a transmis liderul democrat printr-un comunicat. „Refuzul de a recunoaşte capacitatea femeilor de a lua aceste decizii pentru ele şi familiile lor este scandalos şi inacceptabil”, a spus el.

Într-o hotărâre judecătorească de vineri, cea mai înaltă instanţă a acestui stat din sudul Statelor Unite a decis că embrionii păstraţi prin congelare sunt „copii”. Ca o consecinţă directă a acestei decizii, mai multe clinici specializate în reproducerea asistată medical au anunţat că îşi suspendă activităţile de fertilizare in vitro (FIV).

Universitatea Alabama din Birmingham (UAB) a transmis printr-un comunicat că este „întristată” de impactul acestei suspendări asupra pacienţilor din unităţile sale medicale.

„Dar trebuie să evaluăm riscul ca pacienţii şi medicii noştri să fie urmăriţi penal sau să se confrunte cu amenzi punitive pentru că urmează standardele de îngrijire pentru FIV”, a precizat universitatea.

„Decizia recentă a Curţii Supreme din Alabama nu ne dă de ales decât să suspendăm FIV”, a declarat joi Mark Nix, managerul unei alte clinici, în oraşul Mobile.

Resolve, principala asociaţie privind infertilitatea din SUA, a avertizat deja marţi că acest raţionament ar putea avea „consecinţe devastatoare” pentru procedurile de fertilizare in vitro.

„Nu vă lăsaţi păcăliţi”, a spus joi Joe Biden, această decizie este „rezultatul direct al răsturnării (din cazul – n.r.) Roe v. Wade”, hotărârea care stabileşte dreptul la avort pe care Curtea Supremă a SUA a anulat-o în urmă cu aproape doi ani.

„Ironia poveştii este că, pe de o parte, aceşti oameni sugerează că o femeie nu are dreptul să pună capăt unei sarcini nedorite şi, pe de altă parte, că ea nu are dreptul să rămână însărcinată”, a afirmat la rândul său vicepreşedinta Kamala Harris.

Hotărârea din Alabama reflectă „exact tipul de haos la care ne aşteptam atunci când Curtea Supremă a anulat” hotărârea Roe v. Wade, afirmase anterior şi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

În iunie 2022, Curtea Supremă a SUA a pus capăt garanţiei constituţionale a dreptului la avort, determinând multe state, inclusiv Alabama, să restricţioneze sau să interzică dreptul la întrerupere de sarcină. Apărarea dreptului la avort a devenit de atunci o miză a democraţilor, înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie.

Decizia de vineri a fost determinată de un proces intentat de trei cupluri împotriva unei clinici de fertilizare in vitro. Invocând o lege din 1872 privind moartea minorilor din culpă, ele au depus o plângere după ce o altă pacientă, la intrarea într-un loc de depozitare, le-a distrus accidental embrionii.

O instanţă a respins iniţial plângerea, hotărând că embrionii nu pot fi descrişi ca „persoană” sau „copil”. Dar vineri, cu o majoritate de 7 la 2, toţi republicani, Curtea Supremă din Alabama a decis în schimb că legea morţii infantile „se aplică tuturor copiilor nenăscuţi, fără limită”.

„Acest lucru se aplică tuturor copiilor, născuţi sau nenăscuţi”, a scris judecătorul Jay Mitchell în textul deciziei, care este presărat cu referinţe biblice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #embrioni #Joe Biden #SUA

Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova are nevoie de reguli clare pentru situații excepționale, mai ales în condițiile în care se află în apropierea unui stat afectat de război de aproape cinci ani. Declarația vine în contextul proiectului de lege privind starea de asediu și starea de război, care prevede inclusiv posibilitatea obligării cetățenilor aflați peste hotare, supuși mobilizării, să revină în țară dacă primesc un ordin de chemare. Șeful Executivului consideră necesară adoptarea documentului, criticat de opoziție, și afirmă că Republica Moldova trebuie să fie „pregătită pentru toate situațiile”.

„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape cinci ani, trebuie să aibă un cadru legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut”, a declarat premierul joi, 5 noiembrie.

Vasile Tofan a explicat că proiectul urmează să fie examinat de Guvern, avizat de ministere, apoi transmis Parlamentului, unde va fi dezbătut în comisii și în plen. Șeful Executivului a încurajat opoziția să participe la discuții și să vină cu argumente.

„Eu cred că este și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le au. (…) Este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Și atunci noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză”, a afirmat Tofan.

Menționăm că, proiectul elaborat de Ministerul Apărării stabilește noi reguli pentru instituirea stării de asediu și a stării de război, inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave la adresa securității naționale. Documentul urmează să înlocuiască Legea nr. 212/2004 și să reglementeze atribuțiile autorităților, măsurile speciale care pot fi aplicate, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Inițiativa a fost însă criticată de opoziție, care a cerut retragerea proiectului.

Ce prevede documentul

Una dintre modificări vizează procedura de instituire a stării de război. Dacă legislația actuală îi permite președintelui să declare acest regim și să informeze ulterior Parlamentul, proiectul prevede că decizia va fi luată prin decret prezidențial, contrasemnat de prim-ministru. Șeful statului va trebui să informeze și să convoace Parlamentul, precum și să notifice Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu va putea fi instituită prin hotărârea Parlamentului.

Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al unor amenințări grave cu o componentă militară clară, dacă mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu mai sunt suficiente. Aceasta ar avea un caracter temporar, cu reguli privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Inițiativa extinde și domeniile în care autoritățile ar putea aplica măsuri speciale. Acestea ar putea viza infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și a bunurilor, dar și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Proiectul include și prevederi privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Documentul stabilește și un nou mecanism de coordonare a instituțiilor, prin delimitarea atribuțiilor Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării.

O prevedere care a stârnit critici se referă la cetățenii aflați peste hotare, dar care au obligații de mobilizare. Potrivit proiectului, aceștia ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova dacă primesc un ordin de chemare.

De asemenea, în cazul instituirii regimurilor excepționale, autoritățile ar putea impune și restricții de circulație, dispune evacuarea populației din zonele de risc sau rechiziționa bunuri private, cu achitarea despăgubirilor prevăzute de lege. Totodată, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar putea fi suspendată pe durata stării de asediu sau de război.