Un eveniment de excepţie a avut loc în aceste zile la Chişinău. Este vorba de Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală. Iniţiativa de a organiza această manifestare de amploare a aparţinut organizaţiilor etno-culturale, iar organizatori ai evenimentului au fost comunităţile: ucraineană, găgăuză, rusă, belorusă, poloneză, azeră, bulgară şi roma. În cadrul evenimentului, au evoluat circa 200 de artişti din 15 colective de creaţie din diverse localităţi ale Republicii Moldova: Glodeni, Drochia, Bălţi, Hânceşti, Chirsova, Tvardiţa, Taraclia, Chişinău.

De asemenea, la eveniment au participat şi circa 30 de meşteri populari, care şi-au expus lucrările. Iar pe post de spectatori au fost circa 800 persoane. Astfel, în cadrul unui eveniment comun s-au adunat în jur de 1000 de reprezentanţi ai tuturor etniilor ce locuiesc în Moldova.

Diverşi vorbitori au menţionat importanţa evenimentului, dar şi necesitatea de a colabora în continuare. De aceea, ideea de a constitui o organizaţie obştească a colectivelor de creaţie și organizațiilor etno-culturale pentru schimb de experienţă şi promovarea diversității culturale a fost susţinută unanim. La fel a fost salutată şi altă idee importantă – ca 2024 să devină anul susţinerii, studierii şi dezvoltării colectivelor de creaţie etno-folclorice, dar şi a meşterilor populari.

Unii vorbitori au menţionat că nu este întâmplător faptul că forumul-festival se desfăşoară în ajunul sărbătorii tradiţionale Mărţişor, deopotrivă iubită, apreciată şi celebrată de toţi locuitorii Republicii Moldova.

Atmosfera prietenească şi armonia au fost cele două elemente definitorii ale acestui eveniment de excepţie şi care încă o dată parcă a venit să confirme tezele şi rezultatele expuse în ultimul etno-barometru efectuat în Moldova în 2020 de către Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie „CIVIS” cu suportul financiar al Oficiului Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale (ÎCMN) pentru a sprijini Guvernul Republicii Moldova în implementarea Strategiei pentru consolidarea relațiilor interetnice pentru anii 2017-2027.

Una din principalele concluzii ale etno-barometrului a fost că „minorităţile naționale se simt moldoveni, dar cu identități multiple”. O altă constatare a etno-barometrului a fost că, „compartimentarea lingvistică nu dăunează unității civice și culturale”.

„Chiar și atunci când se socializează în propriile comunități lingvistice, minoritățile naționale din Moldova demonstrează un atașament la fel de remarcabil față de Republica Moldova, considerând-o atât ca patrie/casă, cât și ca stat. Majoritățile și minoritățile își construiesc identitatea civică într-un mod foarte similar și atribuie o importanță comparabilă determinanților civici ai identității lor, cum ar fi locul de naștere, locul de reședință și deținerea cetățeniei moldovenești”, au menționat organizatorii.

De asemenea, etno-barometrul nota că, din punct de vedere cultural, populaţia majoritară și minoritățile etnice sunt foarte asemănătoare – celebrează aceleași sărbători şi au aceleaşi tradiţii religioase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Festivalul-forum Moldova multietnică și multiculturală a venit să confirme o dată în plus aceste constatări importante, fiind, totodată, şi o dovadă că în Moldova se poate trăi în pace şi armonie.

#artisti #festival #Palatul Republicii

Contractele pe termen lung ar putea oferi Republicii Moldova mai multe posibilități de negociere a prețului și a condițiilor de achiziție a gazelor naturale. Fostul vicepremier Andrei Spînu consideră că, pentru anul viitor, autoritățile ar trebui să schimbe abordarea privind procurarea gazelor, după lecțiile învățate în ultimii ani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Potrivit lui, contractele pe termen lung permit negocierea unor clauze flexibile, inclusiv amânarea plăților sau reducerea volumelor în anumite situații, în funcție de evoluția pieței.

„Moldova niciodată aproape nu a avut un contract pe termen lung. Nici măcar cu Gazpromul. Chiar dacă socialiștii și Dodon încearcă să aiurească un pic, nu a avut, pentru că acel contract era renegociat în fiecare an. Era pe un an de zile”, a declarat Andrei Spînu.

Fostul vicepremier a comentat și contractul cu România pentru gazele din perimetrul Neptun Deep, care ar urma să intre în vigoare de anul viitor. El a spus că nu cunoaște clauzele acestuia, dar speră că acordul nu va fi legat exclusiv de cotațiile de pe piață, ceea ce ar face ca Republica Moldova să plătească, în esență, același preț de piață.

Spînu a afirmat că experiența ultimilor patru ani, începând din 2021, ar trebui să determine autoritățile să fie mai bine pregătite pentru eventualele schimbări de pe piața energetică.

În opinia sa, una dintre probleme a fost lipsa unei abordări preventive în achiziția gazelor, bazată pe presupunerea că situația va rămâne stabilă.

„Eu cred că a fost un fel de ignoranță. Știți cum la noi? Lasă că o să fie bine. Lasă că o să trecem”, a menționat acesta.

Andrei Spînu consideră că autoritățile ar trebui să analizeze din timp evoluțiile pieței și să identifice soluții pentru a cumpăra gaze la prețuri mai avantajoase, fără a miza exclusiv pe faptul că situația va rămâne favorabilă.