În lumea aviației, siguranța pasagerilor este mereu prioritară, iar însoțitorii de bord joacă un rol esențial în asigurarea acesteia. Deși pentru mulți călători aceste zboruri pot părea călătorii obișnuite, în spatele cortinei se desfășoară o serie de proceduri și măsuri de siguranță menite să protejeze viața și integritatea fiecăruia, în caz de urgență.

@_hennylim_ Why do cabin crew sit on their hands while in their jumpseats? Check this video out to know! Special guest for today’s video: Clare demecillo Follow my Official Facebook Page: “Henny Joyce Lim” Follow me on Instagram: _hennylim_ #fyp #HJL #cabincrewlife #bracingposition #cebupacific #groundstop ♬ Aesthetic – Tollan Kim

Într-un clip postat pe platforma TikTok, Henny Lim, însoțitor de bord la Cebu Pacific din Filipine, a dezvăluit un aspect puțin cunoscut al pregătirii echipei de cabină înainte de decolare și aterizare, potrivit The New York Post.

Lim a adresat internauților o întrebare retorică – „Te-ai întrebat vreodată de ce echipajul de cabină stă [pe mâinile lor] în timpul decolării și aterizării?”

Potrivit explicațiilor oferite de Lim, această poziție specială, numită „poziție de contravântuire”, implică o serie de acțiuni menite să reducă riscul de vătămare corporală în caz de impact neașteptat.

Într-un efort de a menține corpul într-o poziție rigidă și de a limita mișcarea în timpul unui accident, însoțitorii de bord stau cu palmele în sus, degetele mari îndreptate și brațele libere, având picioarele ferme pe podea.

„Această poziție implică fixarea sigură a centurii de siguranță, [șezând] în poziție verticală, [șezând] pe mâinile [voastre] – palmele în sus, degetele mari [înfipte] și brațele libere – și [plasarea] picioarelor pe podea”, a explicat însoțitoarea de zbor, în videoclipul devenit viral pe Tiktok.

„Scopul este de a menține corpul într-o poziție rigidă, astfel încât, dacă a există vreun impact de la o urgență neplanificată, corpul să fie mai puțin lezat”, a continuat ea.

Însă munca lor nu se rezumă doar la această poziție de siguranță. În timp ce pasagerii se pregătesc pentru decolare sau aterizare, echipajul de cabină trece printr-o revizuire tăcută a procedurilor de urgență, familiarizându-se cu echipamentul de urgență, operațiunile ușilor și comenzile date.

„În acest timp, [noi] vom trece și printr-o [o] revizuire tăcută, care ne pregătește pentru o situație de urgență [în timpul] fiecărei decolări și aterizări”, a subliniat ea.

Incidentele recente din industria aeriană subliniază importanța continuării eforturilor pentru îmbunătățirea siguranței.

După cum evidențiază și un incident din iulie 2022, când un însoțitor de zbor de la Southwest Airlines a suferit o fractură de spate în timpul unei aterizări dure, și unul din ianuarie 2024, când membrii echipajului de la American Airlines au suferit răni ușoare după o „aterizare grea” în Hawaii, siguranța rămâne o prioritate supremă în aviație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avion #bord #secrete

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.