Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avertizat marți, 28 februarie curent, într-un interviu pentru Digi24.ro, că Rusia va continua războiul hibrid și în 2024, un an important pentru țara mică de peste Prut, în care cetățenii urmează să-și aleagă un nou președinte pro-european și să voteze pentru aderarea la Uniunea Europeană la referendum. Cu toate acestea, el a dat asigurări că instituțiile statului sunt pregătite să facă față oricăror provocări care ar putea veni din partea Rusiei în următoarea perioadă.
„Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor prezidențiale pe care îl avem și referendumul despre integrare europeană. Vedem deja de ceva vreme încercări de a stabiliza situația, de a promova narative care sunt împotriva interesului național și al cetățenilor Republicii Moldova”, spune Mihai Popșoi.
Ministrul subliniază însă că instituțiile statului sunt pregătite să acționeze în consecință.
„Republica Moldova, instituțiile statului și societatea în ansamblu devine mai rezilientă pe zi ce trece, pentru că știe să învețe din greșeli și din asemenea situații unde se creează o anxietate la nivel de societate, de altfel, pe loc gol, neavând un fundament real. Cetățenii învață din această experiență să nu se mai lase manipulați de asemenea știri, care tind să creeze animozitate în societate, tind să creeze clivaje false în societate, care tind să ne abată de la drumul nostru european, valorile care țin de procesele democratice, consolidarea democrației Republicii Moldova. Cu siguranță, astfel de încercări vor mai fi, dar instituțiile noastre, fie că e vorba de Centrul de Comunicare Strategică, care în scurt timp urmează să-și înceapă activitatea, fie că e vorba de alte instituții relevante, inclusiv Serviciul de Informații, devine mai rezilient pentru a combate aceste atacuri hibride și statul Republica Moldova este într-o poziție mai bună, decât era acum doi ani în urmă când era mult mai vulnerabil”, a mai spus ministrul.
Mihai Popșoi mai spune despre relațiile dintre Republica Moldova și Rusia că se află la cel mai jos nivel din istorie.
„Relațiile diplomatice sunt la cel mai jos nivel din istoria noastră a relațiilor diplomatice. E un lucru care se explică, având în vedere circumstanțele în care ne aflăm, agresiunea barbară a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu poate avea alt rezultat decât reducerea semnificativă a nivelului de relații pe care îl avem cu Federația Rusă. Acest lucru este regretabil având în vedere că avem un număr mare de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, avem anumite relații economice, dar costul invaziei Federației Ruse nu doar împotriva Ucrainei, dar și împotriva Republicii Moldova, or impactul economic a fost împotriva Republicii Moldova și impactul a fost unul sever. Cu siguranță, prevalează asupra oricăror considerente. Noi ne dorim să avem relații cu toți, însă atât timp cât cineva încalcă dreptul internațional, ucide zilnic, sugrumă femei, copii, distruge locuințe, omoară civili. Asemenea lucruri cu siguranță nu pot fi tolerate și Republica Moldova rămâne ferm ancorată în sprijinul Ucrainei, în sprijinul dreptului internațional, integrității, suveranității Ucrainei”, susține el.
Încă o încercare a Rusiei de destabilizare a Moldovei
În ce privește anunțul inițial potrivit căruia Tiraspol ar fi urmat să ceară astăzi alipirea Transnistriei la Rusia, ministrul susține că e încă o încercarea a Moscovei de destabilizare a Moldovei.
„Cu siguranță este un element al războiului hibrid. Asemenea anunțuri au mai fost, sunt și probabil că vor mai fi. Anunțuri care să contribuie la anxietatea din Republica Moldova. Este extrem de important ca jurnaliștii din Republica Moldova și cei din afara țării să abordeze aceste subiecte cu responsabilitate maxime, să verifice aceste informații, așa încât să nu se lase epuizați de aceste încercări de atacuri hibride, operațiuni psihologice. Aceasta este chemarea mea și rugămintea, dacă doriți”, a declarat el.
Întrebat ce ar putea însemna pentru Republica Moldova apelul neconstituțional de la Tiraspol către Duma de Stat din Federația Rusă și către Consiliului Federației, Popșoi a răspuns: „Trebuie să înțelegem că asemenea chemare nu a avut loc și din câte cunoaștem noi și informațiile pe care le dispunem, nu urmează să se întâmple. Asemenea chemări au avut loc în trecut. E un pic dificil să comentez pentru că eu sunt responsabil de politica externă, însă dosarul transnistrean este politica internă a Republicii Moldova, însă, sub aspecte de securitate regională, firește, sunt implicații majorare și acele chemări din trecut nu s-au soldat cu nimic. Avem ferma convingere că vom păstra calmul în Republica Moldova și asemenea chemări cu siguranță le descurajăm. Informație pe care o avem nu corespunde planificarea la astfel de demersuri”.
Anul 2030, termenul pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană
Întrebat când ar putea să se încheie procesul de aderare al Republicii Moldova la comunitatea europeană, Mihai Popșoi a spus: „Noi ne-am propus ca în 2030 să fie momentul când aderăm, asta ar presupune că negocierile ar trebui să se finalizeze ceva mai devreme. Este un termen realist, un termen pragmatic și pentru a obține acest rezultat. Dacă se va primi mai devreme, cu atât mai bine”. Despre sprijinul pe care îl are Republica Moldova în procesul de reintegrare europeană, spriin inclusiv din partea României, ministrul spune că este cât se poate de generos.
„Sprijinul României, în primul rând și al tuturor țări europene și nu doar este unul cât se poate generos pentru cetățenii R. Moldova. Ne ajută enorm să creștem această reziliență a instituțiilor noastre, a societății în ansamblu, în contextul provocărilor pe care le avem, dar mai cu seamă, procesul de aderare în sine este acea rază de lumină care permite cetățenilor noștri să depășească, să spere că într-un viitor apropiat vom ieși din acest calvar prin care trecem acum. De aceea, procesul de integrare europeană, pe lângă beneficiile tangibile, materiale pe care le comportă, este și un beneficiu, extrem de mare, psihologic, dacă doriți, care reduce din anxietatea prin care trecea țara noastră”, a mai spus acesta.
