Singurul proiect transfrontalier televizat care povestește istoria și destinul podurilor peste Prut, ce leagă Republica Moldova și România, a acumulat peste UN MILION de vizualizări, doar pe youtube. Realizatorii documentarului au povestit, într-un interviu pentru Realitatea.md, despre mărturiile cutremurătoare ale oamenilor de pe ambele părți, detalii nemaiștiute despre obârșia comună, scoase de sub praful timpului. Iscusința echipei de creație și producție au ținut telespectatorul lipit de ecran, în fiecare zi de vineri, timp de 12 săptămâni.

„Am închis, temporar, podurile pentru filmări, am ridicat drona deasupra Prutului, în vremurile tulburi pe care le trăim, am văzut și atins sârma ghimpată care ne-a divizat de frați atâta amar de vreme. Noi am filmat într-o lună de foc când diaspora se întoarce acasă și atunci a trebuit să sistăm de câteva ori circulația pe poduri, pe de-o parte și pe alta, ca să filmăm acolo”, a declarat realizatoarea proiectului, Ecaterina Covali.

Cea mai mare provocare a proiectului a fost reticența unor primari din satele de pe malul stâng al Prutului, în pofida faptului că România a investit și investește, inclusiv acolo, în toate domeniile, pentru beneficiul cetățenilor. La fel s-a întâmplat și în Briceni, raionul de baștină a marelui poet al neamului, Grigore Vieru. Despre faptul că podul Lipcani-Rădăuți îi poartă numele, administrația locală de acolo preferă să nu vorbească.

„M-a afectat enorm de mult atitudinea ostilă a unor reprezentanți APL. M-au amenințat că ar putea să blocheze filmările, că ar fi bine să nu vin, că nu-i interesează. Am sunat la una dintre personalități și i-am zis că Grigore Vieru v-a dedicat o poezie. Mi-a zis că nu-l interesează. Mă gândeam că anume această ediție, cu Podul Grigore Vieru va fi cel mai ușor de realizat, din punct de vedere a documentelor, a receptivității oamenilor. Nu s-a întâmplat așa. În unele zone, oamenii sunt zombați, în unele zone oamenilor le este frică să vorbească despre România, Prut, despre faptul că odată am fost uniți”, a mai adăugat Ecaterina Covali.

Directorul Grupului de presă REALITATEA, Dumitru Țîra, care a fost și mentorul proiectului, a declarat că documentarul a fost realizat și datorită suportului generos oferit de România.

„Le mulțumesc Departamentului pentru Relația cu Repubica Moldova (DRRM), care a susținut financiar proiectul sută la sută. Fără ei nu era să se întâmple. Am avut acea înțelegere, deschidere să fie de acord și ei pentru realizarea acestuia. Sunt sigur că acest proiect va deveni unul și mai mare”, a precizat Dumitru Țîra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Seria de istorii despre punțile dintre Republic Moldova și România, „Podurile Prutului” a fost lansată în noiembrie 2023, în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar „Astra FILM”, la Chișinău.

#interviu #Podurile Prutului #proiect #RLIVE TV

Apărarea lui Vladimir Plahotniuc insistă ca mai multe bunuri puse sub sechestru în dosarul în care acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare să fie deblocate. Avocații susțin că niciunul dintre bunurile vizate nu este înregistrat pe numele inculpatului. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, s-a opus solicitării și a cerut instanței să o respingă.

Cererea a fost examinată luni, 2 noiembrie, la Curtea de Apel, în cadrul ultimei ședințe din etapa pregătitoare pentru examinarea apelurilor depuse în dosarul lui Plahotniuc.

„Niciunul dintre bunurile sechestrate nu este înregistrat pe numele inculpatului. Sunt înregistrare pe societăți comerciale din Republica Moldova ale căror asociați sunt, la rândul lor, companiile din Belize și din Olanda ori persoane din Republica Moldova.”, explică avocații lui Plahotniuc.

Procurorul a susținut însă că există copii ale unor documente care ar demonstra cine sunt beneficiarii efectivi ai bunurilor și cui le aparțin acestea în realitate.

„Toate copiile care demonstrează beneficiarul efectiv și cui aparțin aceste bunuri în realitate urmează să fie cercetate în continuare”

Magistrații au decis să se pronunțe asupra cererii odată cu examinarea fondului cauzei.

De luni, 16 noiembrie, instanța va începe examinarea propriu-zisă a apelurilor depuse atât de procurori, cât și de avocații lui Vladimir Plahotniuc. Prima etapă va include prezentarea poziției acuzării față de sentința din 22 aprilie 2026, prin care fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că tot în ședința din 2 noiembrie, avocații au cerut recuzarea procurorului Alexandru Cernei. Judecătorii au respins cererea.

Avocații lui Plahotniuc au cerut recuzarea procurorului. Care este motivul

În total, au fost sechestrate peste 30 de bunuri imobile: de la clădiri aflate în construcție până la edificii administrative, apartamente, încăperi nelocative și terenuri. Printre acestea se numără, de exemplu, un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, dar și o clădire administrativă în construcție, de 5222 metri pătrați, evaluată la 142,8 milioane de lei.

Pe numele Oxanei Childescu, fosta soție a lui Vlad Plahotniuc, sunt înregistrate 11 încăperi, dar în sentință nu este specificată destinația lor. Prețurile lor variază între 59.400 de lei și 24,6 milioane de lei.

De asemenea, procurorii au aplicat sechestre pe companiile care au făcut parte din imperiul mediatic al lui Plahotniuc, pe capitalul social de 2,1 milioane de lei al companiei Argus-S, care până în 2019 asigura paza lui și a afacerilor sale, pe un automobil Skoda Octavia, pe capitalul social al companiei „Constar Invest” și imobilele deținute de ea.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție a contestat sentința pe 6 mai și solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție.

Fostul lider democrat a fost găsit vinovat pe cinci capete de acuzare, printre care constituirea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani sustrași din trei bănci comerciale.

#sechestru #Vladimir Plahotniuc