Curtea de Apel (CA) Chișinău a menținut ca legală decizia Consiliului Audiovizualului (CA) din 11 martie 2022, prin care PP „Exclusiv Media” SRL, fondatoarea serviciului de televiziune NTV Moldova, a fost sancționată cu două amenzi în sumă de 20.000 de lei pentru prezentare unilaterală a informației, lipsă de imparțialitate și echilibru a opiniilor în știri.

Pe 21 și 22 februarie 2022, NTV Moldova a retransmis programul „Сегодня” din Federația Rusă, unde au fost difuzate mai multe subiecte legate de criza de securitate din regiune, discursul președintelui rus despre motivele recunoașterii independenței regiunilor separatiste din Estul Ucrainei și declarațiile mai multor deputați ruși.

„În primul subiect din 21 februarie nu a fost asigurat echilibrul de opinii, fiind prezentată unilateral ședința Consiliului Suprem de Securitate din Federația Rusă, în care președintele rus a anunțat decizia față de cele două regiuni: „Мы не говорим о вхождении ЛНР-ДНР в состав РФ, обсуждаем независимость.” „Главы ДНР и ЛНР, Пушилин и Пасечник обратились к Путину с просьбой признать независимость своих республик. Пасечник: Признание Россией ЛНР позволит избежать массовой гибели жителей республики, 300 тысяч из которых – граждане России”. Unele enunțuri a lui Putin s-au dublat pe burtieră: „Киевские власти дважды провели карательные операции на Донбассе, сейчас обострение происходит в третий раз”. S-a mai afirmat că Federația Rusă a făcut uz de mai multe metode pentru reglementarea conflictului din estul Ucrainei, în timp ce Kievul ar fi „sabotat” soluționarea pașnică a acestuia. Comentariile din studio au reafirmat constatările lui Putin despre faptul că procesul de negocieri ar fi ajuns în impas și că intrarea Ucrainei în NATO ar amplifica pericolele pentru Federația Rusă”, se arată într-un comunicat al CA.

Al doilea subiect a redat integral, în orele de maximă audiență, discursul lui Vladimir Putin.

„Acesta s-a referit la necesitatea recunoașterii republicilor separatiste din estul Ucrainei, făcând și o retrospectivă istorică. În timp ce cuvântarea abunda de amenințări și acuzații grave în adresa autorităților ucrainene și a reprezentanților statelor occidentale, postul nu a intervenit sub nicio formă pentru a echilibra declarațiile cu alte opinii. În discurs, Putin a contestat existența statului Ucraina, catalogându-l drept „artificial, fondat de bolșevici” și a făcut afirmații despre corupția elitelor din țara vecină și despre societatea și guvernarea ucraineană: „Не удивительно что украинское общество столкнулось с ростом крайнего национализма, который быстро приобрёл форму агрессивной русофобии и неонацизма.”„Радикалы, захватившие власть, организовали преследования, настоящий террор, в отношении тех, кто выступал против антиконституционных действий.

În programul de pe 22 februarie 2022 au fost difuzate 9 subiecte despre recunoașterea independenței regiunilor separatiste, fiind date și fragmente din discursul din ziua precedentă a liderului rus: „Россия сделала всё для сохранения территориальной целостности Украины”.

Comentariile prezentatorului au susținut, și de această dată, afirmațiile Kremlinului: „Нежелание Киева выполнять Минские договорённости и урегулировать конфликт в Донбассе только свидетельствуют об агрессивном настрое Украины и её союзников”, menționează CA.

În alte subiecte a fost reflectată ratificarea acordurilor de către deputații Dumei de Stat vizavi de Donețk și Lugansk, toți având o singură poziție: „Это решение… наверное, единственное правильное в той ситуации, когда весь мир стоял на пороге войны.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Au fost prezentate și declarațiile președintelui Ucrainei și ale liderilor altor state, cărora, însă, li s-a acordat puțin timp, argumentele fiind prezentate superficial, ceea ce a făcut dificilă înțelegerea de către spectatori a răspunsului la acuzațiile aduse.

Lipsa de imparțialitate și de echilibru s-a atestat și în unele buletine locale de știri. Amintim că, pe 10 februarie 2023, prima instanță a acordat câștig de cauză CA pe acest caz.

#Consiliul Audiovizualului #instanta de judecata #NTV Moldova

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.